Cea de-a 40-a ediţie a Simfoniei Lalelelor a fost un succes extraordinar. Şi nu spun acest lucru organizatorii, pentru că ei ar fi putut fi acuzaţi de subiectivism. O spune foarte clar, deşi printre dinţi, fostul edil Tudor Pendiuc, cel mai frustrat şi agresiv adversar al actualei administraţii a Piteștiului:
„Nu am primit nicio invitaţie. Am fost în piaţă de dimineaţă, am discutat cu oamenii. Important este că a rămas ceva după mine. Această simfonie arată aşa nu datorită celor care au fost pe scenă, ci datorită altora”…
Aşa ceva? Da, chiar aşa! Tudor Pendiuc este exemplul cel mai elocvent al unui Moş Teacă frustrat, futăcios şi pestriţ la maţe care refuză pur şi simplu să plece din viaţa publică a Piteștiului, oraş pe care l-a făcut de râs în toată România.
Ce să caute el pe scenă, alături de oficialităţi? Ce funcţie publică are el acum, pe cine reprezintă şi în ce calitate ar fi trebuit să fie invitat? Dacă un penal ca el ar fi fost prezent pe scenă între oficiali ai statului, nu ar fi afectat în mod grav acest lucru mediatizarea evenimentului şi percepţia publică?
Dincolo de asta, ce naiba zice omul ăsta? Ce treabă are el cu Simfonia Lalelelor? Cum adică a rămas ceva după el? Simfonia Lalelelor se organizează de 40 de ani, cu mult înainte ca Pendiuc să ajungă primar. Cu ce drept îşi arogă el rolul de părinte al Simfoniei? Până şi pe vremea comuniştilor Simfonia Lalelelor era simbolul Piteștiului şi era organizată, pe atunci, la Casa Sindicatelor!
Se bucură Pendiuc că a rămas ceva după el? Sigur că da! A rămas strada aceea asfaltată spre casa amantei, miliarde multe aruncate pe fereastră deşi drumul deservea doar şase locuinţe! A rămas, de asemenea, cea mai mare locuinţă a unui bugetar român, un viloi faraonic, pe patru niveluri, cu lift, cramă etc., al cărui preţ sare binişor de 1.000.000 de euro! A mai rămas un prejudiciu uriaş, de peste 6.000.000 de euro, produs bugetului Piteștiului, prejudiciu pentru care Municipalitatea se luptă acum în instanţă să-l recupereze de la fostul primar, actualmente doar penal! Plus o poveste de amor sinistră, în care o zgripţuroaică a ajuns, din pielea p…, adevăratul primar al Piteștiului, pentru că Pendiuc nu ieşea din cuvântul ei!
A, şi să nu uit! Ni l-ai mai lăsat pe cap pe Cătălin Rădulescu, cel mai dezaxat individ din Parlamentul României, şi el la fel de penal ca tine! Luaţi-vă de mână şi duceţi-vă un pic dracului, că ni s-a luat de voi ca de mere pădureţe!
Ai ţinut Piteştiul ăsta pe loc două decenii cu mentalitatea ta de ţărănuş de Balş amator de kitsch şi ţigănie!
Cu toată dragostea, hai sictir!
D.M.D.
