Centrul Cultural Pitești organizează, în perioada 5 – 9 mai 2025, evenimente cultural-educative și de dezvoltare personală, care pot fi urmărite online, pe pagina oficială de Facebook a instituției, și pe site-ul oficial (www.centrul-cultural-pitesti.ro), acțiuni la care publicul are acces în limita locurilor disponibile:
Prelegerea cu tema „Tradiții populare și dogma creștină”, susținută de muzeograful Claudiu Tița-Nicolescu, luni, 5 mai, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„<Tradiții populare și dogma creștină> este o temă etnologică, o temă care ne poate duce până la izvorul etnic al unui obicei și poate nu doar creiona societatea românească de acum un secol și jumătate sau mai mult, dar ne poate ajuta să înțelegem lumea plină de mister a bunicilor noștri. Ernest Bernea, filosof și etnograf de excepție, spunea că religia creștină a venit ca o desăvârșire peste ancestrale trăiri și obiceiuri românești, iar acest lucru a dat naștere unui sincretism cultural și religios unic, de o neasemuită profunzime spirituală. Tradițiile populare românești reprezintă, înainte de toate, simboluri de identitate națională într-o lume din ce în ce mai globalizată. Datini, obiceiuri, cutume, superstiții sunt elemente de folclor care s-au altoit de o manieră unică și fascinantă peste ceea ce noi numim astăzi dogmă creștină. Fără să fie un teolog profund, dar cu o credință adâncă în Dumnezeu și ghidat în viață de valori morale precum dragostea, înțelepciunea sau buna-cuviință, românul a creat, după 2000 de ani de creștinism, ceea ce specialiștii în etnologie numesc astăzi o <religie folclorică>, adică un creștinism adaptat la puterea de înțelegere a omului simplu. Trebuie menționat că acest creștinism popular nu a contrazis niciodată Sfânta Scriptură, dimpotrivă!”, spune Claudiu Tița-Nicolescu.
Prelegerea cu tema „Literatură și Filosofie în Cultura Română (II): Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Emil Cioran, Mircea Eliade, Tudor Vianu”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Cultură și Credință în Societatea Contemporană”, coordonat de dr. Marius Andreescu, cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice “Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, membru al Asociației Române de Filosofie a Dreptului și Filosofie Socială, eveniment care va avea loc marți, 6 mai, de la ora 15.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„În sens general, <filosofia este asociată cu înțelepciunea>, cultura intelectuală și cu căutarea cunoașterii. În acest sens, toate culturile și societățile alfabetizate pun întrebări filosofice, cum ar fi <Cum trebuie să trăim?> și <Care este natura realității?>. Prin urmare, o concepție largă și imparțială a filosofiei găsește o cercetare argumentată în chestiuni precum realitatea, moralitatea și viața în toate civilizațiile lumii. Literatura (sau beletristica) este arta compozițiilor scrise. O traducere literală a termenului indică sensul de <cunoaștere cu ajutorul literelor> (de la latinescul <littera>, literă), iar studiul la nivel universitar al literaturii este cunoscut ca Litere. Literatura însemnă ad literam <cel care cunoaște sau este familiarizat cu literele>. În consecință, elementele comune pentru filosofie și literatură sunt cunoașterea și dragostea de înțelepciune. Filosofia este asociată și cu literatura. Nu doar filosofia îmbracă la un moment dat <haina> literaturii, ci și literatura pune în joc motive, teme, conținuturi și sensuri care cer să fie interpretate filosofic. Această realitate a creației spiritului uman este prezentă și în cultura română. În continuarea prelegerii noastre precedente, am ales pentru opera filosofică și literară, sau altfel spus întruchiparea filosofiei în literatură și a literaturii ca purtătoare de filosofie, cinci mari personalități ale literaturii și filosofiei române: Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Emil Cioran, Mircea Eliade și Tudor Vianu”, spune Marius Andreescu.
Prelegerea cu tema „Mircea Eliade – în căutarea sacrului”, în cadrul proiectului cultural „Culisele istoriei – Societăți secrete și mari inițiați”, coordonat de scriitorul Cristian Cocea, manager executiv al Direcției Județene pentru Cultură Argeș, eveniment care va avea loc marți, 6 mai, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
Prelegerea cu tema „Sonete, poeme și penițe despre Timp”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Teme Culturale în Emoții Raționale”, susținut de scriitorul, eminescologul, profesorul de limba și literatura română Lucian Costache, miercuri, 7 mai, de la ora 11.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Sonetul, ca specie literară, este o poezie cu formă fixă, alături de gazel, glosă sau rondel. Caracterul elegiac e o condiție și o consecință. Poemul are adesea iscusința sa temporală. Penița e o specie literară personală, o fulguire în care timpul este embrionar. Și autorul, ca orice ființă, stă sub zodia zburătorului Timp”, spune Lucian Costache.
Dialogul cu tema “Repere educaționale pentru copii și adolescenți în zilele noastre”, în cadrul proiectului de dezvoltare personală „Împreună pe Drumul de la Ego către Sine”, coordonat de psihologul Cosmina Georgiana Olteanu, având-o invitată pe prof. Augustina Ene, psiholog, eveniment care va avea loc miercuri, 7 mai, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„În societatea actuală nevoia de repere educaționale în rândul copiilor și tinerilor este din ce în ce mai pregnantă din cauza suprasolicitării adulților și a programului deficitar, tot mai complex și mai încărcat.
Valul informațional venit din toate direcțiile, atât din mediul online nefiltrat, cât și de la persoane neavizate care amestecă opinii și tehnici comportamentale într-un mod superficial, mai mult dezorientează buna funcționare a căminului familial, amplificând la un nivel alarmant factorii de stres dintre cele două generații care își doresc să găsească o cale de funcționare firească și armonioasă. Înțelegând și observând în cadrul terapeutic aceste disfuncții din mediul familial, propun pentru ediția de mai a proiectului meu un dialog conștient și activ alături de colega mea, psihologul Augustina Ene, având ca obiectiv principal stabilirea unor repere cât mai funcționale, obiective și mai clare pentru căminul familial”, spune Cosmina Georgiana Olteanu.
Dialogul cu tema „Feminitate și Masculinitate între Natură și Cultură”, în cadrul proiectului cultural “Adevăr, Libertate și Înțelepciune”, coordonat de profesorul de filosofie și poetul George Badea, având-o invitată pe lector univ. dr. Lucia Neagoe, de la Centrul Universitar Pitești, eveniment care se va desfășura joi, 8 mai, de la ora 15.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Iată ce afirmă Lucia Neagoe: <De mici, societatea ne transmite anumite mesaje despre cum ar trebui să fim sau să ne comportăm ca fete și băieți, iar mai târziu ca femei și bărbați. În culturile așa-numite <masculine> (cum ar fi societățile de tip patriarhal) aceste roluri sunt foarte polarizate și strict specificate, în schimb în societățile <feminine> (cea spre care ne îndreptăm astăzi) bărbații și femeile au roluri interschimbabile. Toate aceste roluri sunt funcționale și sunt create de societate ca mecanisme de adaptare și de supraviețuire. Și dacă în trecut energia masculină a trebuit să fie scoasă la rampă pentru a crea tehnologia necesară supraviețuirii (și pentru asta a trebuit să fie promovate valori ca raționalitatea, profesionalismul, competiția, controlul), astăzi feminitatea este chemată să echilibreze lucrurile prin blândețe, diplomație, cooperare, grijă față de natură, pentru a nu ne autodistruge ca societate. Din păcate, patriarhatul a dat naștere și la ceea ce numim masculinitate toxică și feminitate toxică, mai exact un set de reguli sociale care, printre altele, reprimă tristețea la bărbați și furia la femei. Bărbaților li se cere să se deconecteze de interior pentru a performa la exterior (de exemplu, la război), iar femeilor să se deconecteze de exterior pentru a fi cuminți și interiorizate, submisive față de bărbat. În această conversație vom explora efectele condiționării culturale ale masculinității și feminității în contrast cu ceea ce ar reprezenta acestea ca tip de energie naturală, organică, și vom observa cum acestea au fost folosite pentru a servi anumitor scopuri politice și sociale. Vom analiza care este – în lipsa definirii și polarizării sociale și culturale – adevărata vocație a masculinului și a femininului, astfel încât atât femeile, cât și bărbații să își poată atinge întregul potențial ca ființe umane>. Cred că această tematică stârnește un interes deosebit în rândul iubitorilor de cunoaștere”, spune George Badea.
Conferința cu tema „Cuvântul care hrănește în era consumerismului”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Colocviile Municipiului Pitești”, coordonat de scriitorul dr. Leonid Dragomir, redactorul-șef al revistei de cultură „Argeș”, avându-l invitat pe scriitorul și filosoful Vianu Mureșan, eveniment care va avea loc joi, 8 mai, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
“Pornind de la afirmația hristică <Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu>, va fi pusă în discuție relația dintre <nevoia de hrană> a omului și <nevoia de adevăr>. Nevoia de <hrană> a condus la dezvoltarea activităților practice, care culminează în era actuală a consumerismului, unde devin ideologie. Nevoia de <adevăr> a condus la dezvoltarea în plan religios, filosofic și științific a civilizației noastre. Asocierea dintre cele două activități omenești vitale – <hrănitul și vorbitul> – va deveni <metafora generativă a culturii creștine>”, spune Leonid Dragomir.
