Centrul Cultural Pitești organizează, în perioada 8-12 august 2022, noi evenimente cultural-educative și de dezvoltare personală, care pot fi urmărite online, pe pagina oficială de Facebook a instituției, și pe site-ul oficial (www.centrul-cultural-pitesti.ro), acțiuni la care publicul are acces în limita locurilor disponibile:
Cenaclul „Armonii Argeșene”, coordonat de președintele Ligii Scriitorilor Români – Filiala Argeș, scriitorul dr. Adrian Mitroi, luni, 8 august, de la ora 13.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
Prelegerea cu tema „Filosofia Românească în Cumpăna Vremii. Lucian Blaga”, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul „Cultură și Credință în Societatea Contemporană”, coordonat de conf. univ. dr. Marius Andreescu, de la Facultatea de Drept a Universității Pitești, luni 8 august, de la ora 15.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
,,Cultura şi filosofia română s-au format şi s-au dezvoltat în cadrul culturii şi filosofiei europene, care sunt definite ca fiind de sinteză, rezultante directe ale filosofiei greceşti, dreptului roman şi religiei creştine. Aceasta a determinat problematica centrală a demersului filosofic european, în care se integrează organic şi creaţia gânditorilor români: raportul dintre conştiinţa omului cu lumea lucrurilor finite, raportul omului cu sine, raportul dintre om şi absolut. Cercetând, concomitent, unu – multiplu, logicul şi istoricul, forma şi conţinutul, absolutul şi relativul, spiritul şi lumea, universalul şi individualul, filosofia europeană, în cele mai remarcabile manifestări ale sale, deci şi filosofia română ca parte componentă a ei <refuză alternativele militante, unilaterale ce anulează şansele unei gândiri libere, responsabile şi, în final, ale unei sinteze benefice>.
Desigur, dezvoltarea filosofiei româneşti s-a bazat și pe <întemeieri> autohtone. În acest context se înscrie și creația marelui gânditor român al secolului XX, Lucian Blaga. Gânditorul român a fost eseist, filosof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar, academician și diplomat român. A cunoscut și prigoana regimului comunist. În cultura română, Lucian Blaga reprezintă cea mai mare personalitate creatoare a secolului XX. Opera sa – de poet, filosof, eseist, dramaturg si traducător de poezie – constituie o sinteză personală de mare originalitate, de profundă inspirație națională, alimentată de o uimitoare deschidere spre cele mai variate aspecte ale spiritului uman: filosofie și știinţă, istorie şi religie, şi îndeosebi domeniul complex şi controversat al artelor. Este unicul creator român al unui sistem filosofic original și de mare valoare compatibil cu marile sisteme filosofice europene. Viziunea filosofului a fost împărtăşită de poet, a cărui operă lirică demonstrează influenţa expresionismului german. Expresionismul lui Blaga are o coloratură distinct românească: el constituie o investigare a latenţelor tradiţionale autohtone. Opera sa lirică, publicată în volume precum <Poemele luminii>, <Paşii profetului>, <În marea trecere>, <Laudă somnului> manifestă o preocupare pentru morfologia miracolului. În expunerea noastră vom aborda aspecte ale personalității gânditorului român și ale operei sale”, spune Marius Andreescu.
Dialogul cu tema „Urmuz, contemporanul nostru”, în cadrul Clubului Artistic „Mona Vâlceanu”, coordonat de editorul, scriitoarea, profesoara de limba și literatura română Mona Vâlceanu, avându-l invitat pe academicianul Gheorghe Păun, marți, 9 august, de la ora 12.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
,,Ediția din luna august a Clubului literar artistic ”Mona Vâlceanu” va prezenta tema ”Urmuz, contemporanul nostru”, unde invitatul special, academicianul Gheorghe Păun va aborda seria de activităţi culturale ce se vor desfășura pentru centenarul scriitorului avangardist”, informează Mona Vâlceanu.
Noul proiect de dezvoltare personală, sub genericul „Omul între Breaking News și Armonia Sufletului”, coordonat de psiholog principal clinician, dr. în filosofie Carmen Violeta Popa, eveniment care va debuta marți, 9 august, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
Prelegerea cu tema „Cum să visezi Evul Mediu European”, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul „Istorie și Istorii cu Marin Toma”, coordonat de redactorul-șef al revistei-document „Restituiri”, dr. în istorie Marin Toma, eveniment care va avea loc live, pe pagina oficială de Facebook a Centrului Cultural Pitești, marți, 9 august, de la ora 20.00.
„Pornind în călătoria noastră de la un articol scris acum mai multă vreme de Umberto Eco și de la una dintre întrebările sale <Dacă Darth Vader și Jacques Fournier s-ar întâlni la bordul vreunui obiect zburător neidentificat, undeva în împrejurimile satului Montaillou, ar vorbi aceeași limbă? Și, dacă da, aceea ar fi latina?>, ajungem să călătorim cu mintea și sufletul printr-o mulțime de istorii, toate imaginând Evul Mediu European. Și asta pentru că lumea medievală este creuzetul culturii și civilizației moderne. Îi datorăm cuceriri ale tehnicii, precum și mituri, legende și alte elemente de cultură fundamentale omului din prezent. Într-o oarecare măsură, Evul Mediu inventează și dragostea occidentală. La Evul Mediu se revine iar și iar mai degrabă prin remaniere decât prin reconstituire și autenticitate, astfel că putem vorbi de visul unui anumit tip de Ev Mediu (barbar, nostalgic, romantic, creator de identități naționale etc.). <Visați mereu Evul Mediu, dar întrebați-vă mereu pe care. Sau de ce.>, scria Umberto Eco”, ne incită Marin Toma.
Prelegerea cu tema „Două capodopere: <Miorița> și <Baltagul>”, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul „Teme Culturale în Emoții Raționale”, susținut de scriitorul, eminescologul, profesorul de limba și literatura română Lucian Costache, miercuri, 10 august, de la ora 11.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„<Trăiască Nația! Sus cu dânsa! Suntem români. Și punctum> (Mihai Eminescu). Două capodopere: <Miorița> și <Baltagul>. Interpretări și controverse. Literatura română în impas? Ageamii și detractori. Criteriul istoric sau cel monografic? Atitudinea Academiei Române. Limba și literatura română și istoria, artele ca elemente fundamentale de identitate națională” vom aborda la noua ediție a <Temelor Culturale>, spune Lucian Costache.
Prelegerea cu tema „Trandafirul”, în cadrul proiectului sub genericul „Armonie și Stil de Viață”, coordonat de dr. ing. Adina Perianu, miercuri, 10 august, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Trandafirul este de origine greacă. Aluzie la numărul mare de petale. Dar mult mai frumos este cuvântul roza, care este moștenit din latină. Mai târziu l-au împrumutat francezii, italienii și germanii. Poetul Alexandru Macendonski a scris un ciclul de rondele despre roze. Roza este un cuvânt misterios, palpitant, armonios, cu parfum mistic și împătimit. Despre Shakespeare s-a spus că el este <locul întâlnirii unui trandafir cu o secure>. Prelegerea este și un omagiu pentru președintele Asociației Rozelor, dr. ing. Ștefan Wagner”, spune Adina Perianu.
Lansarea volumului de versuri cu titlul „Gânduri Printre Rânduri. Arc Peste timp. Poeme De Dragoste (1990 – 2022)”, de Stelian Necșoi, în cadrul proiectului sub genericul „Medalion cultural cu Stelian Necșoi”, coordonat de poetul, cantautorul, artistul plastic, prof. de limba și literatura franceză Stelian Necșoi, eveniment care se va desfășura joi, 11 august, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Vor participa invitați de suflet, precum editorii Florin Căprar și Daniela Căprar de la Editura <Izvorul Cuvântului> din București, precum și poetele Loreta Din, Raluca Hana Sandu, Ramona Enache, care vor citi din versurile mele. Eu voi susține un recital muzical, spre delectare și pentru o atmosferă cât mai plăcută”, este invitația lui Stelian Necșoi.
Prelegerea cu tema „Dragostea nu moare”, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul „Mari Iubiri ale Literaturii Române”, coordonat de poeta și profesoara de limba și literatura română/engleză Raluca Hana Sandu, joi, 11 august, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Ediția din august a proiectului <Mari Iubiri ale Literaturii Române> stă sub semnul aceleiași iubiri nestinse dintre Maitreyi și Mircea Eliade. De data aceasta, mi-am propus să prezint pe larg volumul <Dragostea nu moare>, completat de un alt volum în care eroina noastră își pune tot zbuciumul și tot sufletul celor 42 de ani în care nu l-a văzut pe Mircea… <În arșița dragostei>, un volum inedit ce cuprinde poezii de dor și scrisorile trimise lui, celui pe care nu l-a putut uita toată viața… Acest al doilea episod, intitulat <Maitreyi, poezia inimii. Dincolo de stele…>, este o pledoarie pentru iubirea adevărată, iubirea scrisă în sufletele noastre cu lumină divină, iubirea ce străbate lumile și timpurile și trece dincolo de stele… Orice iubire este o minune pe care o păstrăm cu drag în suflet atunci când în urma ei lumea devine un pic mai frumoasă, un pic mai bună… Vă aștept joi, 11 august 2022, de la ora 17.00, alături de invitații mei speciali, să descoperim împreună ce înseamnă <a iubi> într-o societate cu legi fixe, implacabile, în care sufletul e condamnat la uitare… Cum putem iubi 40 de ani păstrând nestins primul fior al dragostei? Cine sau ce anume face ca dragostea să ne fie rost, lumină, bucurie oriunde ne-am afla în această lume, oricât de departe am fi de sufletul pe care-l iubim cu adevărat ? Căci sufletul lui Maitreyi nu a uitat, ci a devenit poezie și dor...”, spune Raluca Hana Sandu.