*Cristian SABĂU
Acum muuulţi ani, un oarecare domn Newton a enunţat (şi a şi demonstrat) principiile de bază ale mecanicii clasice, principii aplicabile întregii naturi. Al treilea principiu al mecanicii stipulează faptul că – cel puţin teoretic – nu există acţiune fără o reacţiune egală ca valoare şi de sens contrar. Bineînţeles, legea a III-a a lui Newton se aplică la sisteme închise, la realităţi preeinsteiniene. Asta nu înseamnă că legea reacţiunii nu se manifestă şi în natură, ba chiar – prin extensie – şi în societate. Sir Isaac, nu te putem contrazice! Poate pe ici, pe colo, pe la a zecea zecimală, teoria ta să mai şchioapete puţin, dar imperceptibil la scară planetară…
Din păcate, acţiunile (de multe ori, iresponsabile ale) oamenilor asupra mediului, înghesuiala curselor aeriene pe cer şi a automobilelor pe drumuri, experimentele militare au ca reacţiune schimbarea climei, cu efecte de-a dreptul catastrofale. Este suficient să amintim diverse fenomene ca uragane, tornade, grindină, secetă, topirea gheţarilor şi a calotelor polare, dereglarea locală şi globală a anotimpurilor, efecte asupra florei şi faunei. Se constată tot mai ample fenomene de deşertificare şi de scădere a nivelului apei din lacuri foarte mari (Marea Aral şi Lacul Ciad sunt doar două exemple), acumulări de apă foarte importante pentru supravieţuirea oamenilor şi animalelor în zonele limitrofe. Toate aceste dezastre fac imposibilă supravieţuirea în zonele calamitate. Anual, peste 20 de milioane de oameni sunt obligate să-şi părăsească casele şi să caute zone mai prielnice vieţii.
Potrivit principiului „penser globalement, agir localement” (să mai folosim şi franceza!), un grup de profesori ai Colegiului Naţional Ion C. Brătianu a organizat încă din anul 2018 clubul EcoBratianu, un club creat în scopul educării elevilor colegiului în spiritul colectării selective a deşeurilor atât la şcoală, cât şi acasă. Să amintim că în anul 2018, în Concursul Naţional „Ecoprovocarea” organizat de Asociaţia „Viitor Plus”, echipele care au reprezentat Colegiul Brătianu au câştigat mai multe premii naţionale.
Proiectul aflat acum în derulare, „Climate of Change”, este cofinanţat de Uniunea Europeană prin programul DEAR (Development Education and Awareness Raising) care militează împotriva schimbărilor climatice globale. Proiectul are 16 parteneri iniţiatori, 10 parteneri asociaţi şi alte 10 asociaţii care au primit subgranturi pentru a răspândi informaţiile, a creşte gradul de conştientizare şi cunoaştere a schimbărilor climatice în rândul tinerilor între 16 şi 35 de ani. Între aceste 10 asociaţii – „subgrantees” (din 9 ţări) asociaţia Viitor Plus – Asociaţia pentru dezvoltare durabilă a aplicat în cadrul programului său educaţional EcoProvocarea cu proiectul Our Climate. Our Future. Au fost selectate 11 licee cu cele mai bune rezultate în concursul EcoProvocarea printre care se numără şi Colegiul Naţional „Ion C. Brătianu”. Proiectul se adresează în primul rând elevilor şi profesorilor, dar şi piteştenilor în general. Scopul său este conştientizarea importanţei colectării selective a deşeurilor şi crearea unei platforme de dialog între instituţiile statului implicate în protecţia mediului şi elevii şi profesorii Colegiului Naţional „Ion C. Brătianu” din Piteşti.
Activităţile proiectului au fost (şi încă sunt, proiectul fiind în derulare) diverse, începând cu organizarea unui marş cu minim 100 participanţi brătieniști (elevi şi profesori) în zona pietonală a municipiului Piteşti (între Primărie şi Prefectură, în data de 5 octombrie 2022) şi interacţiunea dintre mărşăluitori şi minimum 100 de trecători care să fie informaţi despre importanţa colectării selective a deşeurilor, aceştia primind saci de gunoi şi mănuşi de unică
folosinţă ca simbol al reciclării. Marşul a fost un succes, tinereţea, impetuozitatea şi voia bună (dimpreună cu sloganurile strigate de participanţi) impunându-se şi convingându-i (sper şi cred!) de importanţa subiectului pe cei întâlniţi. Martor fiind (sau chiar – oarecum – participant) la marş, am asistat la mai multe interacţiuni ale brătieniștilor cu cei care s-au aflat pe traseu la ora desfăşurării marşului.
N-am putut să nu notez interacţiunile tinerilor mărşăluitori cu cel mai matur dintre librarii României (aproape octogenar) aflat în activitate, Gheorghe Codescu, proprietarul librăriei-chioşc din faţa magazinului Trivale şi furnizor constant (şi serios!) de carte şcolară pentru elevi şi profesori. Dar mai ales am reţinut cu plăcere prezenţa unor personalităţi cu capacitate decizională la nivel de oraş şi judeţ. În faţa Primăriei brătieniștii s-au întâlnit cu Ion Mînzînă, preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, cu Cristian Puiu, administrator public CJ Argeş, şi cu Lucreţiu Tudor, city–managerul Piteştilor, care a şi primit în dar săculeţul (şi îndemnul feminin-juvenil) pentru reciclare.
Aşadar, pe traseul marşului la ora desfăşurării acestuia, pe lângă mulţi trecători fără funcţii înalte, s-au aflat şi persoane importante din administraţia locală şi judeţeană (precum depun mărturie câteva dintre sutele de fotografii făcute cu ocazia evenimentului), dar şi jurnalişti de la mai multe publicaţii argeşene, dovadă a importanţei acordate evenimentului.
După marşul desfăşurat prin oraş a avut loc o dezbatere la sediul colegiului, cu participarea celor implicaţi în eveniment (elevi şi profesori), a reprezentanţilor autorităţilor locale (Primărie, ISJ Argeş, Agenţia pentru Protecţia Mediului) şi a firmelor de salubritate şi de colectare a deşeurilor (Vrancart, Top Colect, Plastic).
Animatorii evenimentului au fost coordonatoarele proiectului, profesoarele Crista Atanasescu, Carmen Moțoescu şi Sanda Batan, dar şi directorii Florica Dumitru şi Bogdan Ionescu. La marş au mai participat şi alţi profesori (unii chiar pensionari – l-am văzut pe Constantin Vărășcanu) care au venit să ajute la conştientizarea importanţei problematicii aflate în joc.
Activitatea de conştientizare a problemei deşeurilor nu s-a încheiat odată cu marşul şi dezbaterea, se strâng semnături pentru o petiţie, se organizează ateliere de conştientizare a crizei climatice cu sute de participanţi… Totul pentru un oraş mai curat şi pentru creşterea eficienţei colectării.
În ultimii ani ne-am obişnuit ca portdrapelul luptei pentru măsuri ecologice pentru combaterea schimbărilor climatice să fie eleva suedeză Greta Thunberg (născută la 3 ianuarie 2003) care în 2018, la doar 15 ani, a declanşat „grevele şcolare pentru viitor”. Prin perseverenţa/încrâncenarea cu care a manifestat s-a impus ca o personalitate mondială şi a fost invitată la ONU, la Forumul Economic de la Davos şi în mai multe parlamente (Italia, Franţa, SUA, Marea Britanie). Nu ştiu dacă „efectul Greta” despre care s-a spus că s-a propagat în lume a ajuns şi prin Parlamentul României, dar mai multe acţiuni de genul marşului brătienist ar avea impact sigur asupra concetăţenilor/concitadinilor. Şi ar demonstra că se poate lupta împotriva schimbărilor climatice cu resurse locale (de know-how şi de entuziasm), chiar şi fără domnişoara Greta!
