8 și 9 iunie 2023, la Muzeul Județean Argeș, Două zile pline de filme: Très Court International Film Festival

0
146

Cristian SABĂU

Aflat la a 25-a ediție, Très Court International Film Festival a revenit din 2 în 11 iunie 2023 cu cele mai bune producții mondiale de maximum 4 minute, prezentate în cincizeci de orașe din întreaga lume. Coordonat în România de Institutul Francez și susținut de Orange, festivalul a fost găzduit în 10 orașe din țara noastră: Arad, Baia-Mare, București, Cluj-Napoca, Iași, Oradea, Pitești, Râșnov, Sighetu Marmației și Timișoara.

Cu cele 10 orașe care au găzduit proiecții, România pare să fie campioană mondială în ceea ce privește numărul localităților în care s-au proiectat filmele selecționate în festival. Sub acest plan, deși nu este un regim concurențial, totuși să remarcăm că țările participante au rămas mult în urma noastră; Ne depășește doar țara organizatoare – Franța (cu 12 localități) și ne urmează Italia (9 localități), Grecia (7), China (6) și Egipt (2). Restul țărilor participante la festival (cele mai multe francofone), adică Algeria, Canada, Djibouti, Irlanda, Martinica, Noua Caledonie, Arabia Saudită, Seychelles și Spania au organizat proiecții în câte o singură localitate.

Nu mă surprinde (prea tare!) faptul că SUA și Marea Britanie nu sunt defel interesate de soarta limbii franceze și culturii francofone. Același tip de dezinteres față de limba franceză ca suport comunicațional (dar mai ales cultural) se constată în America Latină, locuitorii acelui spațiu geografic învață doar americana în speranța că ar putea trece la nord de Rio Grande pentru a lucra pe un salariu mai mare. Altfel spus, ce atâta Moliere, ce atâta Voltaire, ăștia au murit dar dolarul trăiește… și încă foarte bine!

,,Să spui o poveste în mai puțin de patru minute –susțin organizatorii festivalului– poate părea improbabil. Și totuși, într-o epocă în care totul se accelerează, în care schimbările climatice, sociale, tehnologice se află în centrul reflecțiilor și al dezbaterilor, regizorii și regizoarele își exersează virtuozitatea prin acest format condensat, care surprinde esențialul. Festivalul reprezintă o oportunitate pentru tânăra generație de a-și difuza creațiile pe marile ecrane în fața unui public mondial. Pentru spectatori, este ocazia de a râde, de a plânge, de a se emoționa, de a fi provocați sau chiar deranjați de subiectele tratate cu forță, îndrăzneală, umor sau poezie… publicul va vibra pe ritmul foarte scurt-metrajelor care, anul acesta mai mult ca niciodată, vor dezvălui talentul și pertinența noii generații de cineaști. Acest eveniment mondial atrage anual peste 15 000 de spectatori și spectatoare de pe cele 5 continente. La finalul festivalului, la Tours (Franța) se vor decerna 9 premii, printre care Marele premiu în valoare de 1500€, Premiul pentru drepturile femeilor în valoare de 1000€ și Premiul internațional al publicului, pentru care și spectatorii piteșteni au primit buletine de vot și au votat.”

Anul acesta, Très Court International Film Festival în România a avut o structură modulară, cu tematică foarte clară grupată pe următoarele secțiuni:

 Competiția internațională – Un program în două părți, care a adunat cele mai bune 40 filme de foarte scurt metraj ale anului, filme primite din toate colțurile lumii.

SelecțiaCuvintele Femeilor” – O selecție de filme realizate în exclusivitate de femei, care vorbesc cu umor sau/și gravitate despre problemele mai publice sau mai intime ale femeilor (lesbianism, asistență sexuală pentru handicapați). Unele chiar destul de vehement protestatare contra anumitor idei ale unei societăți considerată ca fiind (încă exagerat de) patriarhală.

Selecția franceză – un program care centrat pe producțiile din hexagon (aaah, encore un cliché) și francofonia. Dar și cu subiecte din cultura franceză sau din actualitatea tot mai efervescentă (și greu de priceput) din Franța.

Selecția familială – Foarte scurt-metraje pentru copii de peste 6 ani (și părinții lor).

SelecțiaSă râdem (înainte de sfârșitul lumii)” – Multă comedie și ceva kitsch (se pare că nu putem scăpa de așa ceva!). Să râdem dară, pentru că avem mare nevoie de bună dispoziție. Cel puțin ca prevenire a depresiei care paște orice om al societății (post)moderne.

Selecția documentară – Un tur foarte comod al lumii, mai pe românește spus, o roată pământului făcută în poziția șezând pe fotoliu (și poate și savurând o cafea).

M-am bucurat și m-am întristat la unele filme, am râs cu poftă sau am zâmbit (chiar mai amar) la foarte multe filme. Câteva, foarte puține m-au descumpănit iar vreo trei-patru chiar nu mi-au plăcut sau nu le-am priceput…

Important este că am votat (ca și toți cei prezenți în sala de festivități a Muzeului Județean) alegând 3 filme care chiar mi-au plăcut. (Mi-a plăcut și faptul că –demuuuult– nu-mi mai exercitasem dreptul la vot…). M-am mai informat despre subiecte despre care pe meleaguri mioritice încă nu s-a pomenit cum ar fi meseria de asistent(a) sexual(ă) pentru persoane cu handicap, funcție recunoscută (și remunerată) în unele state din UE…

Noi spectatorii, trebuie să le fim recunoscători reprezentanților (de fapt reprezentantelor) Alianței Franceze Piteștene Ecaterina Stroe, Crina Zărnescu, și Roxana Nicolae. Și să-i felicităm pe profesorii de limba franceză de la școlile piteștene care chiar în condițiile (cam) speciale ale grevei din învățământ au participat la proiecțiile filmelor: Maria Jianu, Veronica Stan, Mădălina Delayat, Constantina Chivoci, Lavinia Duțu.

Cât despre tinerii care au participat cu  (mai mult sau mai puțin) entuziasm la festivalul organizat de alianța franco-piteșteană au fost în principal de la Colegiul Național Ion C. Brătianu și de la Școala Gimnazială nr.13 – Mircea cel Bătrân.

Să recunoștem eforturile profesoarelor Tatiana Florea, Maria Jianu, Mădălina Delayat și Veronica Stan de la Colegiul Ion C. Brătianu care la o lună după acea francofonie cântată au organizat împreună cu Alliance Française din Pitești aceste 2 seri de francofonie filmată. Și,… cum bine spune un vechi refren să așteptăm cu încredere ediția 2024!