Taxa care scumpește alimentele și lasă șomeri mii de români

0
311

Este vorba despre taxa pe ambalajele nereciclate. Anul trecut, din cele 68.000 de locuri de muncă din industria de procesare au fost desfiinţate 8.000, spune asociaţia ProAgro. Reprezentanţii industriei alimentare vor plăti 2 lei pe kilogramul de deşeuri nereciclate și sunt nevoiți ca până la 25 ianuarie să depună declaraţia privind fondul pentru mediu. Anul trecut, a fost adoptată o propunere legislativă prin care taxa pentru neîndeplinirea țintelor de reciclare a deșeurilor de ambalaje ar urma să fie redusă de la 2 lei la 30 de bani pe kilogram, dar decizia finală este în Camera Deputaţilor. Taxa nu a fost încă modificată fiindcă Ministerul Mediului nu şi-a exprimat nicio opinie legată de această taxă.

Astfel, producătorii vor plăti o taxă de reciclare către firmele specializate în așa ceva pentru sticlele cu apă minerală sau conservele de metal și pentru borcanele de sticlă în care sunt ambalate iaurturile sau compotul.

Însă anul trecut lucrurile nu au stat așa. Firmele de profil nu şi-au respectat promisiunile de reciclare a 60% din cantitatea de ambalaj produsă, iar amenzile au fost plătite de producători. Se recicla doar pe hârtie, frauda ridicându-se la 54 de milioane de euro.

Între timp, tarifele s-au mărit, unele firme de reciclare practicând tarife de 10 ori mai mari, se plâng producătorii. Ca urmare, zeci de fabrici şi producători care au reușit să încheie contracte și nici nu au reciclat pe cont propriu. Sunt 25.000 de producători şi 7 firme licenţiate pentru a recicla, faţă de 10 – anul trecut. Producătorii care nu au respectat ţinta de reciclare vor achita 2 lei pe kilogramul de deşeu, adică o diferenţă dintre cantităţile de deşeuri produse şi cele valorificate sau reciclate.

Părerile câteorva producători:

Emil Dumitru, preşedintele ProAgro: „La sticlă am ajuns pe tona de sticlă undeva la 1050 de lei în condiţiile în care tona de sticlă nouă costă 1250 de lei, practic este de-a dreptul ilogic”.

Geanin Şerban, reprezentantul asociaţiei reciclatorilor Eco-România: „Referitor la costul cu care se îndeplineşte reciclarea sticlei, el este dat corect sau nu de piaţă, de eficienţa actualului sistem de colectare şi reciclare. Cele cinci organizaţii care sunt membre ale asociaţiei noastre, din datele pe care le avem la 11 luni, există şanse reale să îşi îndeplinească obiectivele pentru cantităţile care au fost preluate sub contract”.

De exemplu, ambalajul de plastic al unui borcan de iaurt reprezintă 5 procente din costul acestuia, însă probleme sunt la produsele din sticlă şi metal.

Dorin Cojocaru, preşedintele APRIL: „Intru în faliment, eu nu am cum să vând sub costul de producţie. Depinde foarte mult de valoare, o sticlă de whisky nu are cum să se simtă, dar la ape minerale, la sucuri, la iaurturi, laptele care era la ambalaj la sticlă se va simţi până la 30 la sută, conservele de legume, compoturile, până la 30 la sută, gândiţi-vă că o sticlă de vin are 500 de grame ca şi greutate, numai ambalajul”.

Geanin Şerban, reprezentantul asociaţiei reciclatorilor Eco-România: „El trebuie să fie mai mare decât costul de operare, altfel, dacă taxa va fi sub costul de colectare, sortare, balotare, transport, vom ajunge ca deşeurile să rămână pe stradă”.

Lasa un raspuns