Simpozionul Internaţional „EXPERIMENTUL PITEȘTI – REEDUCAREA PRIN TORTURĂ” – PERT’19

0
282

*Cristian SABĂU
După cum aţi aflat dintr-un articol precedent, în perioada 27-29 septembrie s-a desfăşurat la Piteşti ediţia a XIX-a Simpozionului Internaţional „Experimentul Piteşti – reeducarea prin tortură, PERT’19”, ediţie circumscrisă (ca şi cea de anul trecut) aniversării Centenarului Marii Uniri. Manifestarea ştiinţific-recuperatoare a avut ca organizator Fundaţia Culturală MEMORIA (Filiala Argeş), dar şi colaboratori importanţi cum ar fi Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici, Primăria Piteşti, Muzeul Judeţean Argeş, Institutul de Istorie Socială al Universităţii de Stat din Chişinău, Fundaţia Română pentru Democraţie din Bucureşti, Institutul şi Biblioteca Română din Freiburg (Germania), Institutul pentru Studiul Arhivelor din Chişinău şi Centrul de Cercetări Istorice şi Culturale din Cernăuţi (Ucraina). Preşedintele fundaţiei organizatoare, prof. univ. dr. ing. Ilie Popa, a avut ca invitaţi personalităţi din spaţiul românesc, fostul preşedinte Emil Constantinescu, dar şi cadre didactice universitare şi din învăţământul preuniversitar, cercetători, scriitori, doctoranzi, foşti deţinuţi politici şi deportaţi, dornici să împărtăşească experienţa şi cunoştinţele relative la fenomenul represiunii social-politice, sau elevi de liceu interesaţi să afle mai multe despre vremurile în care reprimarea oponenţilor politici era continuă şi foarte dură. Profesorul universitar Ilie Popa, preşedintele Fundaţiei Memoria, nu doar a organizat desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor acestei sesiuni ştiinţifice, dar ne-a şi oferit o scurtă prezentare (inclusiv cu date şi cifre concrete) a evenimentului:

PERT’19 – Scurtă prezentare
*Ilie POPA
La conferinţa din acest an au participat cu lucrări şi/sau lansări de carte: din România – 52 participanţi; din Republica Moldova – 45 participanţi; din Ucraina, regiunea Cernăuţi – 2 participanţi. La aceştia s-au adăugat câteva personalităţi din Germania, Statele Unite ale Americii, Canada, Elveţia şi Polonia.
Festivităţile de deschidere au avut loc la Sala Filarmonicii din Piteşti în dimineaţa de 27 septembrie, iar lucrările selectate au fost prezentate la Muzeul Judeţean Argeş în 27-28 septembrie, în două secţiuni. După cuvântul de deschidere al preşedintelui conferinţei au vorbit: domnul preşedinte Emil Constantinescu; Laurenţiu Marian Zidaru – viceprimarul Primăriei Piteşti; părintele consilier Robert Nicolae, delegat al Înalt Preasfinţitului părinte Calinic, Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului: Sergiu Rizescu – vicepreşedinte al AFDPR; Ion Negrei, Valentina Sturza şi Ion Iovcev – şefii delegaţiilor din Republica Moldova şi Transnistria; Mihai Neagu Basarab – directorul Centrului Cultural Român şi al Bibliotecii Române din Freiburg (Germania); Constantin Nedea – profesor la Universitatea din Montreal, în numele comunităţii româneşti din Canada, şi alţii. A urmat lansarea a 4 volume apărute în 2019 în Republica Moldova şi România şi s-au prezentat scurte programe muzical-artistice susţinute de două grupuri artistice din România (Asociaţia „Rovine” din judeţul Argeş) şi din Republica Moldova (satul Buteni, raionul Hânceşti).
La lucrările acestui seminar internaţional a participat şi Toma Enache, regizorul filmului artistic „Între chin şi amin”, film de ficţiune care prezintă diabolicul fenomen al „reeducărilor prin tortură” declanşat de autorităţile comunisto-bolşevice ale vremii la închisoarea din Piteşti în decembrie 1949. Regizorul a prezentat pe scurt filmul proaspăt finalizat şi şi-a exprimat speranţa că impactul lui asupra societăţii româneşti va fi pe măsura inimaginabilelor atrocităţi diabolice aplicate în „reeducări” tinerilor studenţi şi elevi.
În seara de 27 septembrie, la Sala Filarmonicii a fost proiectat primul episod al unui film serial documentar format din 6 episoade despre „fenomenul reeducărilor”, realizatoare fiind Lucia Hossu-Longin (TVR) în colaborare cu Fundaţia Culturală Memoria, Filiala Argeş.
În cele două zile rezervate dezbaterilor ştiinţifice au fost prezentate 78 lucrări (grupate în două secţiuni), majoritatea având autori din România (50), dar am notat multe lucrări ale autorilor din Republica Moldova (20); celelalte lucrări au avut autori din SUA, Ucraina, Germania, Canada, Elveţia, Polonia.
La masa rotundă intitulată „Piteşti după Piteşti” din seara de 28 septembrie au avut loc dezbateri despre soarta celor trecuţi prin închisorile, lagărele de muncă forţată şi domiciliile forţate impuse de autorităţile comunisto-bolşevice, despre soarta familiilor lor, despre crunta foamete impusă de autorităţile bolşevice în spaţiul sovietic. Au fost analizate şi măsurile care ar trebui luate de autorităţi pentru integrarea socio-economică şi culturală a românilor de pe ambele maluri ale Prutului, din nordul Bucovinei şi din sudul Basarabiei. A urmat lansarea a 17 volume apărute în 2019 în Republica Moldova, România şi Ucraina şi a fost adoptată o rezoluţie semnată de 97 persoane dintre participanţi (cei prezenţi la momentul adoptării). Într-una dintre sălile de expoziţii ale Muzeului Judeţean Argeş a fost expusă o parte din expoziţia tematică realizată de Fundaţia Culturală MEMORIA, Filiala Argeş.
Conferinţa s-a încheiat cu excursia tematică şi masa de prânz care au avut loc duminică, 29 septembrie, la Mânăstirea Căldăruşani, judeţul Ilfov, unde au avut domiciliul forţat în timpul dictaturii comuniste mai mulţi înalţi prelaţi greco-catolici printre care şi I.P.S. SA Cardinalul Iuliu Hossu. Participanţii au vizitat biserica mânăstirii cu valoroasele sale vestigii. A urmat muzeul în care se află şi paraclisul, apoi tezaurul mânăstirii, situat în sala tronului domnitorului Matei Basarab. Tezaurul conţine valoroase obiecte de cult religios, unele dintre ele foarte vechi. Vizita s-a încheiat cu vizitarea pinacotecii mânăstirii în care se află picturi de mare valoare ale unor mari pictori români (Nicolae Grigorescu, Tatarăscu şi alţii), unele unicat, stampe, portretele tuturor stareţilor mânăstirii şi alte picturi. Pinacoteca are la bază colecţia de artă a Mitropolitului Ghenadie Petrescu. Este de amintit că aici în 1778 a fost înfiinţată o şcoală de pictură care a funcţionat timp de peste 100 de ani şi al cărei elev a fost şi marele pictor român Nicolae Grigorescu în 1854-1855. Este de remarcat faptul că, prin vestita sa şcoală de copişti, Mânăstirea Căldărușani a contribuit substanţial în veacurile trecute la crearea limbii române literare. Pe tot parcursul vizitei, ghid foarte documentat şi deosebit de amabil ne-a fost stareţul mânăstirii, arhimandritul Lavrentie Gâță, căruia îi aducem şi pe această cale calde mulţumiri.

Simpozionul Internaţional „Experimentul Piteşti” – PERT’19, Piteşti, 27-29.09.2019
REZOLUȚIE
Piteşti, Septembrie 28, 2019
Noi, participanţii la Simpozionul Internaţional „Experimentul Piteşti – reeducarea prin tortură”, ediţia a XIX-a, Piteşti, 27-29.09.2019, am adoptat următoarele:
Cerem statului român susţinerea logistică a şcolilor cu predare în limba română din raioanele din estul Republicii Moldova, nordul Bucovinei, sudul Basarabiei şi oraşul Tighina (Bender), conform reglementărilor internaţionale privind respectarea dreptului la educaţie în limba maternă (de exemplu, un autobuz pentru elevii Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol);
2. Intensificarea acţiunilor privind demascarea atrocităţilor comunismului, cercetarea şi judecarea foştilor torţionari în viaţă din fostele închisori şi lagăre de muncă forţată din România şi Republica Moldova;
3. Includerea în grilele de programe ale instituţiilor media publice a emisiunilor educative şi a filmelor documentare referitoare la represiunea comunistă în teritoriile locuite de români, la ore de mare audienţă;
4. Introducerea studierii istoriei românilor din perioada dictaturii comuniste, a studierii literaturii detenţiei politice, precum şi a „Experimentului Piteşti” în curricula de învăţământ de toate gradele, în conformitate cu legislaţia europeană;
5. Simplificarea procedurilor legale pentru urgentarea redobândirii gratuite a cetăţeniei române retrase abuziv exilaţilor români de pretutindeni şi reconfirmarea cetăţeniei române pentru etnicii români din Republica Moldova, inclusiv din raioanele de est, oraşul Tighina (Bender) şi Ucraina;
6. Sprijinirea de către statul român a înfiinţării şi dezvoltării de şcoli şi biserici româneşti, a folosirii neîngrădite a limbii române şi a difuzării culturii române în Republica Moldova şi în zonele din afara graniţelor României unde locuiesc grupuri compacte de etnici români;
7. Interzicerea prin lege a organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter dictatorial-comunist, inclusiv a oricărei forme de dictatură;
8. Respectarea strictă obligatorie a însemnelor naţionale ale României pe întregul teritoriu al statului român, cu înăsprirea sancţiunilor;
9. Reducerea prin lege a pensiilor foştilor torţionari ai deţinuţilor politici anticomunişti la nivelul minim garantat. Acordarea de compensaţii morale şi materiale victimelor represiunii comuniste;
10. Urgentarea realizării la Bucureşti a unui muzeu memorial al victimelor comunismului;
11. Acordarea unor drepturi conform decretului-lege nr. 118/1990 privind foştii deţinuţi politici şi deportaţi de către regimul totalitar comunist sovietic din fostele teritorii româneşti, care au dobândit cetăţenia română, după modelul existent în România.
Rezoluţia a fost semnată de 97 participanţi.

***
Încă o dată simpozionul dedicat cunoaşterii unor pagini pline de atrocităţi şi absurdităţi, dar care fac parte din istoria (încă) recentă a spaţiului românesc, a fost foarte bine organizat de profesorul Ilie Popa şi staff-ul său foarte tânăr. Cum am arătat şi când am prezentat ediţia trecută, în ultimii ani simpozionului i-a crescut coeficientul ştiinţific, fenomenul carceral şi represiv intrând tot mai mult în sfera analizei ştiinţifice făcute temeinic şi eliberându-se de conţinutul pur emoţional al amintirilor (de multe ori la mâna a doua) generator de inexactităţi. La ediţia din acest an, o dovadă în acest sens a produs echipa universităţii chişinăuane care chiar a contribuit la luminarea unor aspecte obscure ale fenomenului.
Dar revelaţia acestei ediţii a fost întâlnirea cu stareţul Mânăstirii Căldăruşani, arhimandritul Lavrentie Gâță. Am făcut până acum sute de vizite la mânăstiri din spaţiul românesc ortodoxe, dar şi catolice (ultima vizită la o mânăstire catolică a fost în Piemont la Oropa). Peste tot am găsit gazde bune, îndatoritoare, primitoare, dornice de a împărţi cu vizitatorii tot ce aveau, atât informaţiile, cât şi bucatele… Dar niciodată nu m-am simţit atât de bine ca în prezenţa arhimandritului Lavrentie Gâță care a îmbinat cunoştinţele cu harul şi umorul, reuşind să ne ţină o atractivă lecţie de istorie şi patriotism servită ca o poveste fermecătoare, presărată cu pilde şi amintiri haioase (poate că nu degeaba Damian Stănoiu s-a călugărit chiar la Căldăruşani). Şi dacă profesorul Ilie Popa i-a mulţumit în numele său şi al Fundaţiei Memoria, eu, ca şi poetul Octavian Goga, aş putea să spun: „Dumnezeu să-ţi ţie harul/ să mai poţi ceti psaltirea/ şi… aşa mai departe”… Prietenii (poeziei) ştiu ei de ce…

Lasa un raspuns