Raport UE: 30.000 de jihadişti radicalizaţi în Europa, gata să lovească! Ţinte şi metode de atac previzibile

0
130

Potrivit unui raport al Comisiei speciale pentru combaterea terorismului din Parlamentul European, pericolul terorist amenință Europa, existând aproximativ 30.000 de jihadişti radicalizaţi, care pot acţiona în orice moment. Fostul şef al Serviciului Român de Informaţii, Costin Georgescu, susține această teorie: „În primul rând, avem în Franţa cetăţenii de origine africană care sunt la a doua sau a trei generaţie. Sunt în jur de 5 milioane. Apoi avem peste un milion de imigranţi sosiţi în Germania. Şi într-un caz, şi în celălalt numărul de neadaptaţi este foarte mare, iar pentru radicalizarea lor nu sunt necesare eforturi prea mari. Apoi, Statul Islamic (ISIS) este în agonie şi mulţi luptători au ajuns în Europa sub acoperirea valului migrator. Şi cum ISIS şi-a pierdut relevanţa în teritoriile tradiţionale, pentru a nu-şi pierde notorietatea, trebuie să recurgă la atentate. Numai printr-o colaborare strânsă între serviciile secrete europene, aliate sau nu, se poate combate fenomenul terorist”, a conchis fostul director al SRI.

Totuși, colaborarea dintre serviciile de informaţii europene, de care vorbește fostul director al SRI, nu este una foarte strânsă. În document se arată clar că „schimbul de informaţii între agenţiile UE nu este optim, din cauza utilizării unor mijloace de comunicare securizate diferite”.

Relevant în acest sens este cazul serviciilor belgiene de securitate vizavi de atentatele din Paris şi Bruxelles. Atunci un poliţist belgian ar fi făcut un raport în care spunea cu precizie milimetrică unde se află Salah Abdeslam, unul dintre orchestratorii celor două atacuri. Polițistul a precizat chiar și un număr de înmatriculare al unei maşini. Degeaba, raportul nu a fost luat în considerare de către serviciile belgiene de securitate. În schimb, serviciile secrete americane au informat din timp că îi au pe fraţii viitori terorişti-sinucigaşi Khalid şi Ibrahim El Bakraoui pe lista de potenţiali terorişti de mai multă vreme. Mai mult, în 2015, înainte de atenate, unul dintre fraţi a fost arestat în Turcia sub suspiciuni de terorism, după care a fost expulzat în Olanda şi, în final, eliberat de belgieni, cu toate că agenţii turci le semnalaseră celor aliaţi, inclusiv belgienilor, că este foarte periculos.

Un alt fapt demn de luat în calcul este că propaganda jihaidistă s-a dezvoltat simțitor, cu precădere în mediul virtual, unde un discurs extremist radicalizat şi violent nu poate fi anihilat decât în proporție de 89,5 %.

De asemenea, teroriștii procupă foarte ușor materialul exploziv utilizat în atacuri sângeroase. Acesta este triperoxidul de triacetonă (TATP) care „poate fi fabricat destul de uşor utilizând doar câteva substanţe şi că multe fabrici şi instalaţii civile care folosesc aceste substanţe sunt încă accesibile infractorilor, inclusiv teroriştilor”, arată documentul. Drept urmare, responsabilii europeni au convenit asupra unor norme mai stricte privind utilizarea precursorilor de explozivi în întreaga UE. Astfel, vor exista cei „restricţionaţi”, care nu pot fi utilizaţi de persoane din rândul publicului larg şi cei „reglementaţi”, pentru care tranzacţiile suspecte ar trebui raportate de către operatorii economici, inclusiv pieţele online.

Metode noi de atac

Se crede că teroriştii vor începe să folosească metode noi de a pune în practică atentatele, cum ar fi dronele „domestice”, care pot fi cumpărate din orice magazin de specialitate. Acestea sunt adaptate şi „accesorizate” cu material exploziv. Metoda a fost deja experimentată în Siria, împotriva militarilor ruşi. Totuşi dronele sunt destul de costisitoare, deci preferate rămân metodele clasice, cum ar fi “lupul singuratic” care atacă mulţimi cu arme albe sau de foc, maşinile folosite ca “berbec” în zonele aglomerate şi atenatele sinucigaşe.

Un exemplu de utilizare a dronelor de către terorişti a avut loc la sfârşitul anului trecut când cel de-al doilea cel mai mare aeroport al Marii Britanii, Gatwick, din sudul Londrei, a fost, practic, blocat de persoane neidentificate, care au trimis în zonă astfel de aparate de zbor. S-au efectuat aproximativ 200 de zboruri cu aceste aparate, iar aerogara a fost blocată timp de trei zile. Deși nu a existat un atac în adevăratul sens al cuvântului, specialiştii în securitate au fost alarmați, catalogând incidentul  drept o testare a vigilenţei forţelor de ordine britanice. Oricum, impactul a fost unul de calibru: 200.000 de călători au fost afectaţi, iar peste 1.000 de curse de avion nu au putut ateriza sau decola de pe aeroport.

Ce să faceţi în caz de atac terorist ?

Se încearcă evitarea unor astfel de situații și în România, iar Serviciul Român de Informaţii a pregătit un ghid practic de protecţie în caz de atac terorist. Astfel, în cazul unui atac cu bombă, specialiştii vă sfătuiesc să vă păstraţi calmul şi să nu fugiţi. Urmează apoi să faceți o evaluare a situaţiei, să verificați dacă ați fost rănit grav. Este bine să vă acoperiţi căile respiratorii prin utilizarea hainelor. Apoi, dacă aveţi cunoştinţele necesare, acordaţi primul ajutor răniţilor. Acordarea primului ajutor poate fi vitală. Calmul și buna organizare sunt de asemenea prețioase în acele momente.

În cazul unui atac armat, ofiţerii SRI vă sfătuiesc să fugiţi imediat din zonă, să aveți asupra voastră doar actele şi telefonul mobil. Nu intraţi în panică, sunaţi la 112 (număr valabil în orice ţară UE) şi relataţi unde vă aflaţi şi despre câţi atacatori este vorba. Împiedicaţi alte persoane să se îndrepte spre zona în care sunt atacatorii.

Lasa un raspuns