*Cristian SABĂU
În perioada 27-30 septembrie s-a desfăşurat la Chişinău cea de-a V-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Limba Franceză – OIF. Ţara organizatoare a evenimentului a fost Republica Moldova şi participanţii au fost elevi cu performanţe remarcabile în materie de limbă franceză din 6 ţări membre ale Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, OIF: Albania, Armenia, Bulgaria, Macedonia de Nord, Republica Moldova şi România. Bref, în această competiţie înscrisă în programul activităţilor Biroului Regional al Francofoniei pentru Europa Centrală şi Orientală (BRECO) al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, adevărată întâlnire a campionilor limbii lui Molière, din cele 6 ţări prezente au participat 36 de elevi şi 12 profesori.


Franceza nu este o limbă de rangul al doilea!
A trecut de mult vremea când în România prima limbă internaţională era considerată franceza, de când chiar la consiliul de coroană trebile sensibile ale ţării se puneau la cale în franceză. Şi chiar de când „Cerbul de aur” braşovean era anunţat pentru lumea largă ca „Le cerf d’or”. După 1990, pentru comunicare internaţională lumea întreagă a trecut la limba engleză (în loc să treacă la ESPERANTO, o limbă simplă şi eficientă lingvistic), iar cerbul braşovean francez „Le cerf d’or” a făcut un salt (în timp şi tehnologie) şi s-a transformat într-un cerb englez, „The Golden Stag”. În faţa tăvălugului imperialismului lingvistic anglo-american învingător, cei care mai învaţă azi franceză pot fi acuzaţi de nostalgie cronică, aaah, ouuui, la nostalgie… Din păcate, nici măcar francezii nu-şi mai apără limba de acel „franglais” efectiv amendat în anii ’70-’80.
Dar mai sunt – încă – pe lumea asta (şi chiar în spaţiul românesc) mulţi vorbitori de limbă franceză şi şi mai mulţi cititori. Şi – chiar şi între tineri – destui doritori de a învăţa această limbă pe care unii o consideră desuetă şi lipsită de viitor şi care în multe licee a cam fost expediată la nivelul „limbii a doua”, un fel de limbă tolerată.

CECRL – un sistem unitar de definire a gradului de stăpânire a limbilor
Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi (CECRL), adoptat de Consiliul Europei în 2001, defineşte nivelurile de stăpânire a unei limbi în funcţie de modul de aplicare a cunoştinţelor de limbă în diferite domenii. Practic, acest CECRL uniformizează scara de evaluare a gradului de stăpânire a unei limbi, indiferent de organismul evaluator, eliminând variaţiile introduse de sisteme proprii unor ţări sau organisme. CECRL defineşte 6 niveluri de referinţă: A1, A2, B1, B2, C1, C2.
Nivelurile A1 (introductiv) şi A2 (de bază) definesc cunoaşterea incipientă (doar expresii familiare, expresii uzuale sau informaţii vitale).
Nivelurile B1 (intermediar) şi B2 (postintermediar) definesc un grad mai înalt de posesie a limbii, permiţând conversaţii pe teme diferite şi chiar susţinerea cu uşurinţă a unor puncte de vedere în anumite domenii, elaborarea logică a unei argumentări prin exprimări clare.
Nivelurile C1 şi C2 presupun lectură la prima vedere şi exprimare fluentă chiar în subiecte complexe sau în domenii specializate.

Despre concursul de la Chişinău
Formula de desfăşurare a concursului din acest an a avut două probe obligatorii: probă scrisă individuală (eseu structurat pe o temă dată, maximum 230-250 de cuvinte nivelul B1 şi maximum 250-270 de cuvinte nivelul B2), respectiv probă orală pe echipe (cerinţe: documentarea/pregătirea unei dezbateri televizate, nivel B1 şi nivel B2). Comunicatul foarte tehnic al Ministerului Educaţiei Naţionale ar trebui făcut inteligibil şi altor cititori, nu doar celor din minister care lucrează cu limbile străine.
Poate comunicatul ministerului ar fi trebuit să menţioneze că tematica cu care s-au întâlnit cei 36 de concurenţi a fost dificilă atât la proba scrisă (eseuri), cât şi la proba orală de tipul emisiuni televizate (talk-show-uri). Printre temele de stringentă actualitate care au fost rezolvate de concurenţi au fost: „Egalitatea între bărbaţi şi femei în societatea actuală”, „Întâlnirea şi dialogul culturilor”, „Prietenia de dincolo de reţelele de socializare”. Deşi concursul a fost de înalt nivel, solicitând din partea concurenţilor cunoştinţe aprofundate de limbă franceză, elevii români s-au prezentat foarte bine.

Cum menţionam în titlu, 6 concurenţi români, 9 premii
Palmaresul elevilor români la cea de-a V-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Limba Franceză este remarcabil: 3 premii I, 3 premii II şi 3 premii III. Mai concret, conform criteriilor CECRL, premiile au fost obţinute astfel:
Nivelul B1:
Proba scrisă individuală: Mădălina Sorina Ştefan (Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova) – premiul I, Ioana Tuţu (Colegiul Naţional Pedagogic „Carol I” din Câmpulung Muscel, jud. Argeş) – premiul II.
Proba orală pe echipe: Ioana Tuțu – premiul I, Nicole Robilliard (Liceul Teoretic Gătaia, jud. Timiş) – premiul II şi Mădălina Sorina Ştefan – premiul III.
Nivelul B2:
Proba scrisă individuală: Horia Iorgulescu (Colegiul Naţional „Ion C. Brătianu” din Piteşti) – premiul III.
Proba orală pe echipe: Horia Iorgulescu – premiul I, Teodora Lovin (Colegiul Dobrogean „Spiru Haret” din Tulcea) – premiul II şi Andreea Gînga (Colegiul Naţional „Petru Rareş” din Suceava) – premiul III.
Toţi membrii echipei române sunt laureaţi ai Olimpiadei Naţionale de Limba Franceză 2019 (clasele a X-a şi a XI-a). Elevii delegaţiei României au fost însoţiţi şi îndrumaţi de profesorii Tatiana Florea (Colegiul Naţional „Ion C. Brătianu” din Piteşti – coordonator) şi Constantin Tiron (Colegiul Naţional „Alexandru cel Bun” din Gura Humorului/inspector la ISJ Suceava – evaluator). Se remarcăm aportul la clasarea fruntaşă a echipei României al celor doi elevi argeşeni, Ioana Tuțu (Colegiul Naţional Pedagogic „Carol I” din Câmpulung Muscel) şi Horia Iorgulescu (Colegiul Naţional „Ion C. Brătianu” din Piteşti), foarte impresionaţi de sejurul chişinăuan. Piteşteanul Horia Iorgulescu chiar declara: „Este într-adevăr o ţară foarte frumoasă, am văzut Orheiul Vechi şi Mânăstirea Curchi. Am mâncat bomboane de la Bucuria şi am adus multe şi acasă. Sunt foarte bune!”. O declaraţie entuziastă susţinută cam în acelaşi ton şi de profesoara sa Tatiana Florea: „A fost minunat! Nu am mai văzut organizare ca în Moldova!”. Şi să remarcăm că şi echipa gazdă – Republica Moldova – a obţinut rezultate foarte bune concretizate în 7 premii”.
Cu poate ar fi spus prietenul Rouget de Lisle:
„…enfants de la Patrie (…roumaine!)
Le jour de gloire est arrivé…”.

Lasa un raspuns