Centrul Cultural Pitești organizează, în perioada 18-22 septembrie 2023, noi evenimente cultural-educative și de dezvoltare personală, care pot fi urmărite online, pe pagina oficială de Facebook a instituției, și pe site-ul oficial (www.centrul-cultural-pitesti.ro), acțiuni la care publicul are acces în limita locurilor disponibile:
Vernisajul Expoziției de Grafică sub genericul „Oameni de vază din Argeș”, realizată de artistul plastic Adina Romanescu, eveniment care va avea loc luni, 18 septembrie, de la ora 15.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
Originară din București, Adina Romanescu este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România și este profesor de educație plastică la Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” din Capitală. Absolventă a Universității de Artă București, Facultatea de Istoria și Teoria Artei, Secția Pedagogia Artei, având studii postuniversitare în Italia și Egipt, Adina Romanescu aduce, prin expoziția de la Centrul Cultural Pitești, un omagiu unor importanţi oameni de cultură care s-au născut, au trăit, au muncit, au murit în Argeș sau au scris despre aceste meleaguri. Amintim personalităţi precum: Alexandru Davila, George Topârceanu, Radu Gyr, Petre Ţuţea, Ion I. C. Brătianu, Ion Pillat, Ion Barbu, Tudor Muşatescu, Costin Petrescu, Theodor Aman etc.
„Am fost dintotdeauna fascinată de expresiile cu nuanţe infinite ale chipului omenesc. Realizarea acestor portrete a reprezentat pentru mine o nouă provocare, o emoţie profundă a tatonării celor mai subtile fibre ale sufletului şi ale caracterului acestor personalităţi”, spune Adina Romanescu.
Dialogul cu tema „Dirijatul, între cor și orchestră”, în cadrul proiectului „Personalități Culturale Piteștene”, coordonat de scriitorul Jean Dumitrașcu, avându-l invitat pe dirijorul Silviu Deaconescu, luni, 18 septembrie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„De data aceasta, l-am invitat pe profesorul Silviu Deaconescu, dirijor de cor și orchestră, consultant artistic la Filarmonica Pitești. A fost primul dirijor al unui cor academic din Pitești, cel al Filarmonicii Pitești, cel pe care l-a format, dar și pentru că, de mai mulți ani, este dirijorul Coralei bărbătești D.G. KIRIAC de la Casa de Cultură a Sindicatelor Pitești, organizând Festivalul internațional coral EMANOIL POPESCU. Mai nou, din acest an, Silviu Deaconescu este (și) organizator de evenimente culturale – expoziții de pictură, spectacole de canto, de teatru – la Sinagoga Pitești”, informează Jean Dumitrașcu.
Dialogul cu tema „Bolile psihice acceptate de societate, cum le recunoaștem și cum le facem față”, în cadrul proiectului cultural-motivațional „Arta Devenirii”, coordonat de scriitoarea Silvia Grigore, având-o invitată pe Valeria Badea, psiholog, eveniment care se va desfășura luni, 18 septembrie, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Oamenii de știință spun că nu există om perfect sănătos mintal, nici n-ar avea cum, tuturor ne este frică de câte ceva, iar frica este cel mai mare dușman al lucidității. Lumea în care trăim n-a fost, nu este și nu va fi niciodată armonioasă, oricât am încerca să ne mințim sau să ignorăm acest lucru. Ea este duală pentru că acesta este rostul liberului arbitru, iar armonia nu poate fi obținută decât în plan personal. Ce ne facem însă, când această armonie ne este refuzată de soartă, mă refer la necazul de a trăi alături de persoane bolnave psihic, pe care le înțelegem, uneori ne sunt foarte dragi, alteori fac parte din familie și ne este greu să conviețuim cu ele. Am fost obișnuiți să-i considerăm bolnavi doar pe cei agresivi, însă, în cei toxici, care știu să se controleze în societate, avem un dușman ascuns. Cum recunoaștem o persoană bolnavă și ce trebuie să știm ca să ne ușurăm traiul alături de ea vom afla de la invitata mea care, având autoritatea competenței, ne va ajuta cu siguranță. Vă promit că veți avea ce învăța și vă aștept cu drag”, spune Silvia Grigore.
Decernarea premiilor Revistei de cultură „Cafeneaua literară”, eveniment coordonat de poetul Virgil Diaconu, directorul publicației, marți, 19 septembrie, de la ora 12.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Revista <Cafeneaua literară>, editată de Centrul Cultural Pitești, care apare sub egida Consiliului Local Pitești şi a Primăriei Municipiului Pitești, va acorda marți, 19 septembrie, premiile literare ale anului 2023, următorilor scriitori, care au publicat în paginile ei și au contribuit prin textele lor la calitatea ridicată a revistei:
ION SIMUȚ (critic literar, Oradea) – Premiul pentru Critică și Istorie Literară;
IOAN N. ROȘCA (filosof și critic literar, București) – Premiul pentru întreaga activitate filosofică;
LIDIA VIANU (poet și traducător) – Premiul pentru Poezie;
ȘERBAN CODRIN DENK (poet și dramaturg, Râmnicu Vâlcea) – Premiul Opera Omnia;
ANCELIN ROSETI (poet și publicist, Bârlad) – Premiul postmortem pentru volumul <Vitrina cu jucării triste>”, informează poetul Virgil Diaconu.
Dezbaterea cu tema „Secolul Kafka”, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul „Colocviile Municipiului Pitești”, coordonat de redactorul-șef al revistei lunare de cultură „Argeș”, scriitorul dr. Leonid Dragomir, avându-l invitat pe editorul, scriitorul, prof. univ. dr. Lucian Pricop, eveniment care va avea loc marți, 19 septembrie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Conferința domnului Lucian Pricop, intitulată <Secolul Kafka>, nu are drept intenție să afirme că Franz Kafka este scriitorul cel mai reprezentativ al ultimilor 100 de ani. Nici nu sugerează că universalitatea lui Kafka ar fi asemănătoare cu aceea pe care și-au contractat-o Dante, Shakespeare sau Goethe. Conferința <Secolul Kafka> va căuta să identifice ceea ce, pentru omul și scriitorul Kafka, este profund legat de acest secol: singularitatea sa, născută dintr-o triplă perspectivă (culturală) asupra lumii; imposibilitatea de a se afirma public, dar și refuzul de a se lăsa prins într-o formulă, individuală sau colectivă; tentația distrugerii, care, paradoxal, nu-i anihilează umorul; lucrul chinuitor asupra textului. Conferința va fi însoțită de proiecția video a unui film conținând câteva desene puțin cunoscute, pagini de manuscris și fotografii din arhiva Franz Kafka de la Biblioteca Națională din Israel”, spune Leonid Dragomir.
Prelegerea cu tema “Lazăr S(ș)ăineanu: lingvist, filolog și istoric al limbii”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Teme Culturale în Emoții Raționale”, susținut de scriitorul, eminescologul, profesorul de limba și literatura română Lucian Costache, miercuri, 20 septembrie, de la ora 11.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Lazăr S(ș)ăineanu este unul dintre cei mai valoroși lingviști români și europeni. Cercetările sale cuprind o zonă lingvistică imensă, căutând de fiecare dată să atragă atenția asupra studiului limbii române din punct de vedere sincronic, diacronic și istoric, al etimologiei, al evoluției formelor și sensurilor cuvintelor, ortografiei și ortoepiei lor. A scris numeroase tratate și dicționare ale limbii române la granița dintre secolul XIX și secolul XX. Primul său dicționar l-a realizat în 1892 și până în 1929 au apărut șase ediții: <Dicționarul Universal al Limbei Române>. Stă alături de cei mai importanți cercetători în acest domeniu, alături de Hașdeu, Cipariu, Apostolescu, Golescu, până la Eugen Coșeriu și I. I. Rusu, în lungul șir al marilor lingviști, filologi, istorici ai limbii, etimologi români de importanță mondială”, spune Lucian Costache.
Prelegerea cu tema „George Topîrceanu (1886 – 1937)”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Literatura Română Necanonică”, susținut de scriitoarea și profesoara de limba și literatura română Iudita Dodu Ieremia, miercuri, 20 septembrie, de la ora 14.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Controversat multă vreme, George Topîrceanu este şi astăzi o voce distinctă, inconfundabilă în poezia românească. Evoluând de la sentimentalismul epigonic al începuturilor către o poezie impregnată de un umor parodic, autoironie și ușoară melancolie, ironizând contrafacerea, poncifele poetice, moda <modernistă>, el cultivă cu fantezie tradiții mai vechi ale lirismului românesc. Garabet Ibrăileanu a observat primul că Topîrceanu stăpânea perfect secretele compoziţiei, dispunând în acelaşi timp de o bogată invenţie verbală, de un vocabular în care cuvântul neaoş alternează cu neologismul, că era un meşter al rimei originale şi al ritmului, adaptate perfect la fond. Atitudinea <lucidă, inteligentă în faţa lumii>, <perfecţiunea estetică a poeziei sale>, <cenzurarea severă a inteligenţei> <îl aşază printre făuritorii poeziei neoclasice> (Mihai Ralea)”, spune Iudita Dodu Ieremia.
Dialogul cu tema „Sublimul în versuri – iubire, absolut și nemurire”, în cadrul proiectului „Întâlniri Culturale”, coordonat de scriitoarea Silvia Giurgiu, avându-l invitat pe poetul Ovidiu Vasile, eveniment care se va desfășura miercuri, 20 septembrie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
“Invitatul special al ediției din septembrie a proiectului meu este poetul Ovidiu Vasile din Cluj, redactor-șef și fondator al revistei literare <Sublim>, activ și neobosit promotor al culturii și literaturii clujene, care ne va încânta cu remarcabilul său talent scriitoricesc”, spune Silvia Giurgiu.
Dezbaterea cu tema „Egiptul Magic”, în cadrul proiectului „Ferestre Culturale”, coordonat de jurnalistul Ahmed Jaber, avându-l invitat pe Excelența Sa, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Arabe Egipt, Moayad Fathallah Mohamed Eldalie, eveniment care va avea loc joi, 21 septembrie, de la ora 12.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Egiptul este una dintre cele mai importante țări din lume, din punct de vedere istoric, civilizațional și cultural. Conține antichitățile faraonice, grecești, romane, islamice și copte. Scriitorii și istoricii îl descriu drept <muzeul deschis>… și este considerat prima țară organizată din lume…
Are prima bibliotecă din lume, care este considerată una dintre minunile lumii, pe lângă piramide și farul din Alexandria. Natura sa este uluitoare, datorită poziției sale geografice – lanțuri muntoase, platouri și plaje la Marea Mediterană și la Marea Roșie… Și farmecul său are o aromă care atrage atenția asupra frumuseții și naturii generoase a locuitorilor săi, care au dragoste pentru știință, artă și cultură, fapt pentru care Egiptul a fost numit și <Hollywood-ul din Est>… Fără Egipt nu este pace, nici război, nici măcar artă…”, spune Ahmed Jaber.