Nu mai este niciun dubiu: avem cel mai prost sistem de sănătate din Europa!

0
165

Faptul că avem cel mai slab sistem medical, că medicii sunt prost plătiți și de aceea cer spagă, o știm demult. Acum însă totul este oficial și, mai grav, toată Europa a aflat acest fapt, că suntem codași la capitolul prevenţie, cât şi la cea mai importantă categorie de indicatori: rezultatele tratamentelor.

Cel mai recent raport privind calitatea sistemelor de sănătate din Europa, „Euro Health Consumer Index” (EHCI) a întărit ideea că România are probleme severe cu managementul întregului său sistem public şi cu o structură învechită a sistemului din sănătate.

Studiul „Euro Health Consumer Index” (EHCI) este realizat anual, încă din 2005, de compania suedeză Health Consumer Powerhouse şi evaluează modul în care sistemele medicale din Europa îi servesc pe pacienţi, atât din punctul de vedere al calităţii actului medical, cât şi al costurilor şi rentabilităţii. Comisia Europeană consideră că EHCI oferă cea mai precisă şi de încredere comparaţie a sistemelor de sănătate din Europa, potrivit comisarului european pentru sănătate Vytenis Andriukaitis.

Problema îngrijorătoare este că am decăzut rapid. În 2014 România ocupa penultimul loc (35 din 36 analizate) în Indexul european al sistemelor medicale (EHCI), clasându-se deasupra Bosniei şi Herţegovinei. Anul trecut însă ţara noastră a ajuns pe ultima poziţie în clasamentul european. Doar în 2015 am putut și noi să ne lăudăm puțin că, la acest capitol, stăm mai bine decât Muntenegru, Albania şi chiar Polonia.

Potrivit EHCI 2016, publicat pe 30 ianuarie 2017, ţara noastră se situează pe locul 35 din cele 35 de state analizate, obţinând doar 497 de puncte din cele 1.000 posibile. România a fost depăşită nu numai de toate ţările vecine, ci şi de Albania (551 de puncte). La polul opus, cu punctaje de două ori mai mari faţă de noi, se situează Olanda (927 puncte) și Elveția (904), state care se apropie foarte mult de îndeplinirea tuturor criteriilor considerate necesare unei sistem de sănătate bun. Alte şase state au realizat scoruri foarte bune şi relativ apropiate: Norvegia (865), Belgia (860), Islanda (854), Luxemburg (851), Germania (849) și Finlanda (842).

Analiza s-a bazat pe un număr de 48 de indicatori obţinuţi din studii şi baze de date internaţionale, chestionare completate de asociaţii de pacienţi. Acești indicatori au fost grupaţi în şase mari categorii: drepturile şi informarea pacienţilor, accesibilitatea (timpii de aşteptare pentru tratament), rezultatele tratamentelor, gama de servicii oferite şi extinderea lor, prevenţie şi farmaceutice. Iar pentru 2016, România a reușit să obțină scoruri minime la 30 din cei 48 de indicatori luați în calcul.

La categoria „drepturile și informarea pacienţilor”, România a obținut 80 de puncte, comparativ cu 125 în Norvegia, 52 de puncte la „gama de servicii oferite” – faţă de cele 125 acumulate de Olanda şi Suedia, 48 categoria „prevenție” (119 – Norvegia) și 43 din 100 la „farmaceutice”La capitolul „accesibilitate” şi timpul de aşteptare pentru tratament (150 de puncte) stăm mai bine decât Norvegia (138), Suedia (100), Marea Britanie (100). Dar paradoxal suntem pe ultimul loc în Europa la categoria „rezultatele tratamentului”, cu 125 de puncte faţă de Norvegia (288), Suedia (275), Marea Britanie (250), de exemplu.

Ne aflăm tot în topul Europei dar la mortalitate infantilă, cu peste opt decese la 1.000 de nou-născuţi, în vreme ce în ţările nordice raportul e de două decese la o mie de naşteri.

De asemenea, suntem printre lideri şi la avorturi (cu 400 de avorturi la o mie de nou-născuţi), la supravieţuirea pacienților cu cancer, anii de viaţă pierduţi prin deces ce putea fi prevenit şi infecţiile cu stafilococ auriu meticilino-rezistent (MRSA).

 Potrivit raportului ECHI, sistemul medical românesc stă chiar mai prost decât acum 10 ani, pe când Serbia a primit titlulatura de țara cu cel mai mare progres în anul 2016. Autorităţile sanitare din această ţară spun că s-au înregistrat progrese în primul rând ca urmare a introducerii unor noi sisteme informatice în domeniul îngrijirii medicale, care au asigurat un acces mai uşor la asistență medicală şi au dus şi la reducerea listei și a timpului de așteptare pentru pacienţi. În schimb, în România, introducerea sistemului informatic în Sănătate a adus, mai degrabă, blocaje repetate în acordarea şi, respectiv, primirea de servicii medicale.

Autorii raportului spun că „România are probleme severe cu managementul întregului său sector public”. Totodată, aceştia atrag atenția asupra structurii învechite a sistemului medical, cu o pondere foarte mare a costurilor de spitalizare în totalul cheltuielilor sistemului, acesta fiind considerată o dovadă a ineficienţei şi organizării arhaice a sistemului medical. Se atrage atenţia și asupra discriminării unor grupuri minoritare în asistența medicală.

 

Lasa un raspuns