Centrul Cultural Pitești organizează în perioada 6 – 10 decembrie 2021, noi evenimente cultural-educative și de dezvoltare personală, care pot fi urmărite online, pe pagina oficială de Facebook a instituției și pe site-ul oficial (www.centrul-cultural-pitesti.ro), acțiuni la care publicul are acces în limita a 30% din capacitatea sălii:
Cenaclul „Armonii Argeșene”, coordonat de președintele Ligii Scriitorilor Români-Filiala Argeș, scriitorul dr. Adrian Mitroi, avându-le invitate pe scriitoarele Maria Giurgiu și Silvia Giurgiu, luni, 6 decembrie, de la ora 13.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Surorile Maria Giurgiu și Silvia Giurgiu reprezintă pentru mine o surpriză plăcută, prin creațiile lor literare cu care am făcut mai nou cunoștință. Au un real talent și o scriitură care-ți atrage atenția și te captivează mai ales când susțin lectură publică. Vă las și dumneavoastră plăcerea de a le asculta și simți mesajul pe care-l transmit, atât în versuri, cât și în proză”, spune Adrian Mitroi.
Prelegerea cu tema “8 Decembrie. Ziua Constituției României. Constituționalismul Românesc – istorie, prezent și limite”, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul “Cultură și Credință în Societatea Contemporană”, susținut de conf. univ. dr. Marius Andreescu, de la Facultatea de Drept a Universității Pitești, luni, 6 decembrie, de la ora 15.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
,,În istoria lumii, începând cu secolul al VIII lea, s a impus alături de alte mari instituţii create în scopul de a exprima prefacerile structurale, politice, economice sau juridice şi <constituţia>, ca lege fundamentală a oricărui stat. Ea stă la baza statului, pe care şcoala dreptului natural îl denumea <societatea civilă>. La sfârşitul secolului al XVIII lea, în doctrina şi practica constituţională americană, Constituţia era definită astfel: forma de guvernământ izvorâtă din forţa poporului, în care sunt stabilite o serie de principii fundamentale de drept. Adoptarea constituţiei a devenit astfel un eveniment de importanţă capitală, fiind concepută într o viziune ce excede juridicul, nu numai ca lege fundamentală, ci de fapt ca o realitate practică şi statală ce se identifică cu societatea creată prin aportul mişcărilor sociale care îşi creează astfel instrumentele de menţinere a puterii.
Hegel, în lucrarea <Principii de filosofie a dreptului>, afirmă că: <Poporul trebuie să aibă faţă de constituţia lui sentimentul dreptului şi al stării lui de fapt. Numai astfel constituţia poate exista în chip exterior, dar nu are nicio semnificaţie sub aspectul juridic dacă poporul nu realizează conştiinţa sa de sine, materializată în forma constituţiei>. Prof. Ion Deleanu spune: <Constituţia este şi trebuie să fie aşezământul politic şi juridic funda¬mental care reflectă cucerirea puterii în stat, noile structuri sociale şi politice, precum şi drepturile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţeni¬lor>. Evoluţia constituţională a României reflectă tradiţiile culturale, realităţile sociale, gradul de dezvoltare economică şi gradul de democratizare. Evoluţia nu a fost simplă, ea are o dimensiune complexă ce implică multitudinea de factori constitutivi ai societăţii. Este marcată de acte normative cu valoare constituţională prin care, în decursul tim¬pului, au fost reglementate relaţiile sociale privind puterea şi drepturile fundamentale ale omului. Această materializare juridică a voinţei gu-vernanţilor este determinată în mod direct de realităţile sociale exis¬tente la un moment dat. În România, ca şi în alte state europene, evoluţia constituţională semnifică demo¬cra¬tizarea exercitării puterii, limitarea puterilor discreţionare ale statului, afirmarea principiului democraţiei privind organizarea socială, politică, juridică, în stat şi consacrarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale cetăţeneşti. Dezvoltarea constituţională reflectă realitatea politică, juridică, economică, tradi¬ţiile, dar şi influenţele internaţionale împreună cu preluarea ideilor democratice afirmate la finele secolului al XVIII lea şi începutul secolului al XIX lea. În expunerea noastră ne vom referi la starea constituționalismului românesc în epoca actuală marcată de globalizare, restricții, constrângeri și exces de putere din partea guvernanților”, spune Marius Andreescu.
Dezbaterea cu tema “ADAMCLISI – calendar și sanctuar astronomic”, în cadrul proiectului sub genericul “Decriptări Matematice”, susținut de publicistul George Dănică, avându-i invitați pe col. Eugen Popescu și pe col. Mihai Cruceană, eveniment care va avea loc marți, 7 decembrie, de la ora 13.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
,,Construcția antică ADAMCLISI a fost făcută cu cca. 5.715 ani în urma timpului prezent de către civilizația scită care a venit din Altai în Dacia Minor și care s-a stabilit deasupra Mării Negre, lăsând amprenta sa în zona respectivă, chiar având rol important în rândul dacilor liberi existenți dincolo de Prut până la Nistru, deasupra Mării Negre. Construcția a fost recondiționată în anul 1977 și are un aspect edificator, obiectiv care ne invită la o profundă analiză științifică. De unde aveau acele civilizații îndepărtate atâtea cunoștințe de matematică, fizică și astronomie?”, ne incită George Dănică.
Lansarea nr. XII-XIII ale revistei online „Limes Transalutanus” și prelegerea cu tema „80 de ani de la atacul de la Pearl Harbour sau opt decenii de dezinformare”, dublu eveniment susținut de istoricul Claudiu Dumitrescu, marți, 7 decembrie, de la ora 14.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
,,Istoria a fost scrisă după gustul puternicilor zilei și astăzi trebuie rescrisă numai în numele adevărului. Revista <Limes Transalutanus> este un proiect științific prin care se dorește combaterea șabloanelor ce există în gândirea maselor”, ne provoacă Ionel Claudiu Dumitrescu.
Dezbaterea cu tema „Fizician – cântăreț la teramin și alte instrumente rare”, în cadrul proiectului sub genericul „Viața merge înainte”, coordonat de poeta ing. Simona Vasilescu, avându-l invitat pe fizicianul Benedict Popescu, interpret la mai multe instrumente, eveniment care va avea loc marți, 7 decembrie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
,,Domnul Benedict Popescu este argeșean de origine și fizician de profesie. A lucrat toată viața în cercetare științifică. De mic copil a avut ca pasiune muzica și a reușit să îmbine fizica și muzica pe parcursul întregii sale vieți. A început să fie cunoscut în lumea muzicii în anul 1974 când a debutat la radio și la televiziune cu piese originale în genul folk. A învățat să cânte singur la mai multe instrumente: fluier, vioară, clavietă, muzicuță, ocarină, flaut dulce, precum și la un instrument proiectat și construit de el însuși pe care l-a numit variton. În următorii 10-12 ani a avut o activitate prodigioasă în lumea muzicii folk, cu multe înregistrări la radio, apariții la televiziune și spectacole cu public (o bună parte dintre ele în săli de sport). A reprezentat țara la trei festivaluri internaționale (Soci – Uniunea Sovietică, Berlin – Germania Democrată). Din anii 1980 până în prezent a descoperit și îndrăgit mai multe instrumente neobișnuite: fierăstrăul muzical, teraminul, martenotonul și, foarte recent, instrumentul numit <Haken Continuum>” spune Simona Vasilescu.
Prelegerea cu tema “Galeș, satul bunicilor mei”, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul “Teme Culturale în Emoții Raționale”, coordonat de scriitorul, eminescologul și profesorul de limba și literatura română Lucian Costache, miercuri, 8 decembrie, de la ora 11.00, în Sala Multifuncțională de la Casa Cărții.
,,<Trăiască Nația!> Acesta era salutul lui Eminescu. Se răspundea: <Sus cu Dânsa!> Pentru cei care nu înțeleg de ce suntem o națiune atât de viguroasă și orice argument ar fi inutil, tot Eminescu răspunde: <Suntem români și punctum!> Dedicăm noua ediție a proiectului “Teme Culturale în Emoții Raționale” satului Galeșu de Argeș din comuna Brăduleț. Este satul bunicilor mei, cu oameni deosebiți, așa cum am învățat eu să-i prețuiesc și să-i admir. Satul e din vechime și cu un pitoresc aparte, cu dragoste de oameni și de cultură. Satul și întreaga comună au numeroase oportunități turistice și culturale: Cheile Vâlsanului, biserica monument istoric din Brădet, Schitul Brădet, noile pensiuni și hoteluri, biserica din Brăduleț și cea din Galeș, cu preoți destoinici și harnici, Muzeul Satului Galeș, casa din lemn cu obiecte de cult și imagini ale familiilor întemeietoare ale satului, monumentele dedicate eroilor neamului în cele două războaie mondiale etc. De Sfântul Pantelimon se organizează în Galeș, pe malul Vâlsanului, Zilele comunei și <Sărbătoarea Cașcavalei> tradiționale. De la apa Vâlsanului, cu aspretele preistoric, și până departe pe Bleica și Dobroneagu, spre Nucșoara sau Corbi, spre Mușătești și Robaia, peisajul e încântător, iar aerul atmosferic și cel moral sunt dătătoare de sănătate. Cu preoți, dascăli, primar și oameni destoinici, satul Galeșu de Argeș e mereu o sursă de bucurie sufletească și de credință. Trăiască Nația!” subliniază Lucian Costache.
Dezbaterea cu tema „Omul – Drepturi fundamentale”, în cadrul proiectului sub genericul „Credință și Speranță”, coordonat de jurnalistul Ahmed Jaber, avându-i invitați pe medicul cardiolog Nakechbandi Ahmed Mazhar, imam, și pe dr. în istorie Constantin Vărășcanu, eveniment care va avea loc miercuri, 8 decembrie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
,,Declarația Universală a Drepturilor Omului cuprinde treizeci de articole și, după citirea ei, concluzionăm că ceea ce a fost anunțat în ea provine din sursele legilor fundamentale ale omului, menționate în cărțile sacre – Tora, Biblia și Coranul-, și intră în cultura celor trei religii monoteiste – iudaism, creștinism, islamism. Acest fapt confirmă că avem drepturi și îndatoriri bazate pe credința că suntem diverși și egali în demnitate, drepturi despre care propunem noua noastră dezbatere, care stă sub semnul Zilei Internaționale a Drepturilor Omului”, spune Ahmed Jaber.
Recitalul muzical sub genericul „Colind Cubist”, susținut de M.C. Grăilă, pe numele real Octavian Dărmănescu, muzeograf, cantautor, scriitor, eveniment care va avea loc joi, 9 decembrie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
,,Iarna, anotimpul hibernării. Copiii și artiștii sunt, probabil, singurii care se bucură de acest timp complicat. Colindele cubiste pe care le vom ura reprezintă genul cult, urban, esențializarea probabilă a unor gesturi vechi pe care omenirea, astăzi, ori le-a uitat, ori nu le mai vrea – cubismul, la rândul lui, când a apărut acum un veac, ținea să simplifice și să esențializeze realitatea. Realitatea începutului de iarnă are în mentalul nostru creștin (încă) două momente mari și, din păcate, imediat-consecutive, atât de apropiate încât de abia putem să le conștientizăm clar și separat: Crăciunul și Anul Nou. Sunt M.C. Grăilă și vă invit la o recuperare culturală a unui anotimp problematic și feeric în același timp. Prezentele colinde numai colinde nu sunt. Ele, de fapt, sunt cântece de iarnă urate deferent din chitară, pian și muzicuță. Să înceapă muzica!” ne transmite M.C. Grăilă.
Dezbaterea cu tema “Cine e de vină pentru că ne îmbolnăvim?”, în cadrul proiectului de dezvoltare personală sub genericul “Mișcarea, Esența Creației”, coordonat de medicul fizioterapeut Petruța-Daniela Mihăilescu, având-o invitată pe Cristela Georgescu, expert wellness, speaker și trainer holistic, eveniment care va avea loc joi, 9 decembrie, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
,,Dialogul despre sănătatea omului este unul de clarificare, și anume: cine poartă responsabilitatea pentru starea noastră de sănătate sau de boală?! Titlul fiind unul capcană, de fapt, nu există vină, ci doar responsabilitate. De aici vom porni discuții socratice, la care vă așteptăm cu bucurie!”, este mesajul transmis de Petruța Daniela Mihăilescu și de Cristela Georgescu.
Festivitatea de acordare a Premiilor Revistei “Cafeneaua literară”, eveniment coordonat de directorul publicației, poetul Virgil Diaconu, vineri, 10 decembrie, de la ora 13.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
,,Revista <Cafeneaua literară>, editată de Centrul Cultural Pitești, acordă premiile revistei următorilor scriitori, care au publicat în paginile ei și au contribuit prin textele lor la calitatea ridicată a revistei:
IONEL BOTA (Oravița) – Premiul <Cafeneaua literară> pentru Critică literară;
NICOLAE SILADE (Lugoj) – Premiul <Cafeneaua literară> pentru Poezie;
MIHAI NICOLAE (București) – Premiul <Cafeneaua literară> pentru unitatea românilor de pretutindeni, acordat volumului <Călătorii identitare. Românii megieși>;
ANA DOBRE (Alexandria) – Premiul <Cafeneaua literară> pentru Critică literară;
AUREL SIBICEANU (Pitești) – Premiul <Cafeneaua literară> pentru Poezie;
ION PANTILIE (Pitești) – Premiul <Cafeneaua literară> pentru Pictură;
VIOREL DINESCU (Galați) – Premiul <Cafeneaua literară> pentru volumul de critică literară <Armistiții literare>.
Precizăm că revista <Cafeneaua literară> a primit câteva premii importante, dintre care menționez PREMIUL REVISTA ANULUI 2012, acordat de Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER), și PREMIUL DE EXCELENȚĂ, acordat revistei <Cafeneaua literară> de către Uniunea Scriitorilor din România, în anul 2016, ca dovadă a aprecierii de care se bucură. În cadrul evenimentului va avea loc și lansarea volumului <Biblia literară și Biblia dogmatică>, autor Virgil Diaconu”, informează directorul revistei „Cafeneaua literară”, poetul Virgil Diaconu.
Spectacolul de teatru și dans intitulat Romeo&Julieta, susținut de artiști ai Companiei de teatru-dans MICROBIS, vineri, 10 decembrie, de la ora 19.00, la Teatrul „Alexandru Davila”. Evenimentul, o adaptare după William Shakespeare, coregrafia Hugo Wolff, este organizat de Centrul Cultural Pitești. Biletele se găsesc la Centrul Cultural Pitești (imobilul Casa Cărții, Strada Craiovei nr. 2, Bloc G1), sau la casieria Teatrului „Alexandru Davila”, în ziua spectacolului, costul unui bilet fiind de 20 de lei. Au acces numai persoanele care dețin certificatul de vaccinare cu schemă completă și cu mască de protecție.
,,Am inclus în repertoriul nostru diferite tipuri de dansuri moderne și contemporane, începând de la stilizarea temelor rituale românești, până la teatrul – dans, și chiar la simbolul de avangardă. Pentru noi, dansul înseamnă o formă de căutare continuă; este o nevoie instinctivă la fel de importantă ca respirația. Este de asemenea, o formă de gândire, principalul reflex al umanității”, spune coregraful Hugo Wolff.
