*Cristian SABĂU
Am mai informat publicul şi cu alte ocazii despre Programul de granturi „Raiffeisen Comunităţi” derulat în anul şcolar 2018-2019 cu sprijinul Raiffeisen Bank şi L’Oreal România. În cadrul acestui program, Colegiul Naţional „Ion C. Brătianu” participă la Concursul Naţional ecOprovocarea organizat de Asociaţia ViitorPlus, concurs ajuns la cea de-a III-a ediţie. După cum am mai arătat, concursul ecOprovocarea face parte din programul extraşcolar şi oferă o experienţă educaţională completă, cu beneficii pe termen lung pentru elevii şi profesorii de liceu care participă voluntar an de an, iar categoriile de concurs sunt: 1-Reciclare (colectarea diferenţiată a deşeurilor reciclabile şi trimiterea lor către centre de reciclare specializate), 2-Plantare de puieţi (organizarea unor activităţi de plantare sau participarea la activităţi de împădurire organizate de alte entităţi), 3-Campanii de conştientizare (pe tema Importanţa colectării selective a deşeurilor sau Reciclare), 4-Igienizare (curăţarea deşeurilor depozitate necorespunzător în areale naturale şi depozitarea acestora în spaţii special amenajate) şi 5-Târguri de economie circulară (colectare de obiecte folosite, dar funcţionale, într-un cadru organizat, schimbarea acestora contra unor cantităţi de deşeuri reciclabile sau schimb între obiecte).
Participantă la activitatea plantării de puieţi, echipa de voluntari din cadrul Concursului Naţional ecOprovocare a luat parte la o mare acţiune de împădurire organizată de Rotary Club Piteşti în comuna Răteşti, judeţul Argeş.
În cadrul evenimentului de la Răteşti-Argeş, în 30 martie, cei 17 voluntari de la Colegiul Naţional „Ion C. Brătianu” din Piteşti, sub coordonarea bibliotecarei Iulia Guţu, au plantat 60 de puieţi de salcâm din cei 1.500 plantaţi de către toţi participanţii la eveniment.
„Să ocrotim Pădurea, prietena noastră sigură!” este un slogan cunoscut, care apare ici şi colo în diverse locuri, pe la marginile drumurilor care trec prin păduri, foarte vizibil pentru trecătorii care le străbat. Foarte vizibil, dar din păcate prea puţin luat în seamă.
Dacă în România, conform datelor statistice, în 2006 se tăiau aproximativ 11,7 milioane metri cubi masă lemnoasă, iar în 2016 18 milioane metri cubi (adică în doar 10 ani asistăm la aproape o dublare a tăierilor/defrişărilor), ne aflăm pe un trend periculos. Deşi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor estimează că România poate exploata 22 milioane metri cubi de masă lemnoasă anual, tăierile ar trebui făcute doar în condiţiile Legii nr. 46/2008 – Codul Silvic (lege republicată în 2015, dar tratată cu nepăsare chiar şi de către cei care ar trebui s-o aplice). Acum, când ne confruntăm cu un proces economic nefast şi insuficient controlat, dacă nu chiar scăpat complet de sub control, defrişarea pădurilor din România, bine-ar fi ca despre astfel de evenimente să putem relata mai des. Imaginile care însoţesc textul vorbesc despre elanul (şi voia bună) cu care echipa de voluntari brătienişti a participat la acţiunea benefică de plantări de puieţi şi sunt mai elocvente decât cuvintele. Sperăm să fie şi un îndemn pentru alte echipe să participe la împăduriri cu convingerea că prin astfel de acţiuni contribuie la însănătoşirea atmosferei pământeşti, că prin cei câţiva puieţi plantaţi adaugă câteva alveole (sănătoase) la plămânul (tot mai bolnav al) planetei.