(La început de an, la sediul Uniunii Scriitorilor Români) Asociaţia Ziariştilor Independenţi din România (AZIR) şi-a făcut bilanţul anului 2018

0
261

*Cristian SABĂU

La întâlnirea avută în 1-2 februarie (2019!) la sediul Uniunii Scriitorilor Români, Asociaţia Ziariştilor Independenţi din România (AZIR) şi-a făcut bilanţul anului 2018, iar punctele principale de pe ordinea de zi au fost:

  1. Raportul de activitate pentru 2018;
  2. Propuneri de program pentru 2019;
  3. Primiri de noi membri;
  4. Discuţii pe marginea primelor trei puncte;
  5. Diverse.

Preşedinta asociaţiei, Teodora Stanciu, a prezentat principalele activităţi în care a fost angrenată asociaţia (sau membri ai asociaţiei) pe parcursul anului 2018. S-a evidenţiat evenimentul de anvergură care este anual organizat de Ionuţ şi Corina Ceauşescu la Târgu-Mureş, SIMFEST, desfăşurat în perioada 26 august-2 septembrie 2018. Un eveniment care a oferit atât lansări de carte (a fost lansată cea mai recentă carte semnată de Doina Jela, „Efectul fluturelui”), cât şi o dezbatere pe tema „Presa centenară”, dezbatere realizată cu concursul Bibliotecii din Târgu-Mureş. Au mai fost trecute în revistă şi alte evenimente organizate de AZIR sau cu participarea membrilor asociaţiei, cum a fost şi cel din 20 aprilie 2018 (la mare concurenţă cu parada de deschidere a Simfoniei Lalelelor) cu participarea Teodorei Stanciu şi a lui Adrian Moise, la Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Piteşti-Argeş. Cu acea ocazie au fost discutate statutul jurnalistului de provincie şi responsabilităţile sale faţă de cititor în perioada anilor ’30 a secolului trecut, subliniindu-se componentele informaţională, culturală şi morală a actului jurnalistic (de calitate). Totodată au fost trecute în revistă pentru auditoriul argeşean iniţiativele la AEJ (Asociaţia Jurnaliştilor din Europa) ale delegaţiei române, insistându-se pe intervenţia Brânduşei Armanca având ca temă un fenomen tot mai frecvent şi mai îngrijorător, ştirile false (fake-news), şi propaganda mascată în „ştiri” şi „reportaje”.

Au fost prezentate Adunării Generale trei dintre cărţile publicate anul trecut de membri ai asociaţiei, şi anume:

– Doina Jela, „Efectul fluturelui” (Editura Polirom), o carte de ficţiune, dar scrisă sub presiunea anilor de cercetări şi de contact cu mizeriile din arhivele Securităţii;

– Brânduşa Armanca,Dalnic, istorii nespuse din satul lui Doja” (Editura Curtea Veche), o carte scrisă la mai multe mâini (care are şi versiuni maghiară şi engleză) despre cum îl percep consătenii săi pe conducătorul marii răscoale din vara anului 1514;

– Diana Vrabie,Chişinău – evocări interbelice” (Editura Eikon), o culegere foarte interesantă de texte despre oraşul Chişinău aşa cum era văzut de locuitorii (şi vizitatorii) din perioada interbelică.

Diana Vrabie, conferenţiar universitar la Universitatea din Bălţi – Republica Moldova, recunoscută ca o militantă pentru impunerea limbii române în zone puternic rusofone din Republica Moldova şi cercetătoare asiduă a fenomenului concentraţionar sovietic (cu multe comunicări în cadrul Simpozionului Internaţional „Fenomenul Piteşti”), a fost primită în rândurile asociaţiei. Din păcate, poeta şi jurnalista Denisa Popescu, bolnavă în zilele Adunării Generale AZIR, n-a putut fi validată ca membră a asociaţiei, aceasta urmând să se petreacă la viitoarea întâlnire.

Pentru 2019 s-a stabilit continuarea investigaţiilor jurnalistice prin biblioteci şi arhive pentru descoperirea şi punerea în valoare a unor aspecte necunoscute (sau uitate), dar care au fost prezentate în presa epocii. S-a propus insistarea mai ales pe articolele apărute în presa locală care pot prinde mai bine atmosfera locului. Având în vedere numărul redus al membrilor AZIR (sub 100 în comparaţie cu 2-3 mii de membri ai UZPR), s-a insistat pe componentele calitativă şi angajantă a jurnalismului practicat, Brânduşa Armanca susţinând faptul că AZIR este o „asociaţie de jurnalişti” care în niciun caz nu trebuie să devină un „cenaclu literar”.

Se va urmări ca la nivel local să fie identificaţi jurnalişti cu influenţă în comunitate şi care respectă codul deontologic profesional, care să nu sufere de tentaţii (nedispuşi la diverse aranjamente cu puternicii zilei) pentru a fi invitaţi să facă parte din asociaţie. De asemenea, se va căuta constituirea la nivel local de nuclee din câţiva ziarişti membri ai AZIR. Ceea ce, să recunoaştem, nu-i tocmai uşor, nu te întâlneşti zilnic cu integritatea morală pe stradă, la cafenea sau la piaţă, puţini sunt jurnaliştii care să nu sufere de tentaţia obţinerii unor mici avantaje.

Dat fiind faptul că jurnalismul este o activitate de rutină care, pe lângă talent şi dedicaţie, necesită perseverenţă (spre tenacitate), programul pentru 2019 este o adaptare a celui din 2018 la eventuale evoluţii (sociale, politice, culturale), păstrând însă liniile de bază ale jurnalismului angajat, de înaltă ţinută şi (pe cât se poate!) echidistant faţă de forţele politice. Dar mai ales departe de asocierea cu personaje politice sau diverse grupuri de interese…

La lucrările Adunării Generale a fost invitată Liliana Bolan, reprezentantă a Mişcării Civice Rezistenţa, care a declarat că urmăreşte cu atenţie evoluţiile din jurnalismul românesc şi este interesată de cele ce se întâmplă atât în AZIR, cât şi în UZPR. Asta-i foarte bine, niciodată nu strică o privire din afara fenomenului, o privire care poate analiza, compara, critica…

Adunarea Generală a aprobat activitatea organelor de conducere a asociaţiei şi a hotărât ca o nouă întâlnire să fie ţinută (şi prezentat un raport de etapă) în maximum două luni. Până atunci, spor la treabă tuturor jurnaliştilor (membri AZIR sau nu), succes în „fotografierea” jurnalistică a realităţii româneşti din 2019, fie ca toate actele jurnalistice să ajungă la mintea şi să stârnească interesul cititorilor de presă tipărită sau on-line!

Lasa un raspuns