Însemnări din pandemie (1)

0
208

Un vuiet sinistru însoţeşte durerea pe străzile din Bergamo, Brescia, Milano. Singurul vuiet care se aude pe străzi este al sirenelor ambulanţelor, vuiet care – în aceste zile ireale de stare de asediu – răspândeşte teama în Emilia Romagna, Toscana sau Calabria. Se aud doar sirenele ambulanţelor care anunţă sosirea unor bărbaţi şi femei echipaţi ca nişte scafandri. Ca nişte astronauţi ai groazei, vin să-i ia de la casele lor pe cei contaminaţi şi să-i ducă în secţiile pentru COVID. În cel mai bun caz. Asta pentru că sunt tot mai mulţi cei care mor acasă. Pentru că rudele lor nu vor să-i lase să-şi trăiască ultimele momente într-o secţie de spital, departe de afecţiunea celor apropiaţi” – l’Eco di Bergamo

 

*Cristian SABĂU

 

Un nume greu de reţinut: Tedros Adhanom Ghebreyesus

Pe la sfârşit de Mărţişor, un domn cu nume dificil de reţinut (şi de pronunţat), Tedros Adhanom Ghebreyesus, anunţa întregii lumi că pe Pământul nostru nu-i a bună. Mai precis, un mic deranj local şi depărtat pentru noi „vesticii”, din doar câteva salturi, ne-a ajuns şi era pe cale să ne înghită. Să nu-ţi vină să crezi cum un virus apărut (inventat sau creat, zic unii) să halească „gălbejiţi” sau „pokemoni”, cum erau alintaţi asiaticii în mentalul american mai vechi sau mai recent, a voiajat aproape neobservat, s-a instalat confortabil şi a început să lucreze în Europa şi SUA. Altfel spus, „Pandemia accelerează”, ne povestea directorul general al OMS (WHOWorld Health Organization) într-o conferinţă de presă ţinută la sediul său din Geneva. Şi oferea date îngrijorătoare: „A fost nevoie de 67 zile de la primul caz raportat pentru a ajunge la 100.000 de cazuri, 11 zile pentru al doilea 100.000 de cazuri şi doar 4 zile pentru al treilea 100.000 de cazuri”. Într-adevăr, se vede clar că pandemia accelera…

De asemenea, Tedros a anunţat că intenţionează să se adreseze grupului internaţional de lideri guvernamentali şi bănci importante G20, solicitând creşterea producţiei de echipamente de protecţie pentru personalul medical şi evitarea oricărui tip de embargo pentru aceste dispozitive şi echipamente salvatoare de vieţi. Directorul OMS mai sublinia: „Avem nevoie de unitate între ţările G20 care au peste 80% din PIB-ul global”, adăugând că, „dacă nu acordăm prioritate protejării lucrătorilor din domeniul sănătăţii, mulţi oameni vor muri deoarece medicul care le-ar fi putut salva viaţa este bolnav”.

Incompetenţă la nivel înalt: Klaus, „neamţu’ nost(ru)”

În ultima lună, naţia română a avut parte de mai multe declaraţii de presă prezidenţial-iohanniste. O să vă ofer spre aducere aminte una dintre memorabilele conferinţe susţinută de Iohannis în 24 februarie, la vreme de seară (ora 18). Şi iată ce a spus prezidentul:

„Astăzi avem două teme: coronavirus şi procedurile din Parlamentul României.

Având în vedere interesul extrem de crescut pentru evoluţia coronavirusului în Europa, voi începe cu acest subiect şi, după cum ştiţi, lucrurile s-au schimbat rapid în ultimele zile în ceea ce priveşte numărul de cazuri de persoane infectate cu coronavirus în Europa, în special în Italia. Situaţia din peninsulă a generat şi generează în continuare multă îngrijorare, inclusiv în rândul cetăţenilor români, lucru uşor de înţeles date fiind legăturile foarte strânse pe care le avem cu această ţară şi comunitatea importantă de români care trăieşte în Italia, inclusiv, din păcate, în zonele puternic afectate. Eu sunt în contact permanent cu instituţiile responsabile ale statului pentru a monitoriza ceea ce se întâmplă în zonele aflate în carantină şi în care locuiesc români. Vreau să fiu foarte clar, nu avem niciun caz de coronavirus înregistrat în România până în prezent, dar va trebui să fim pregătiţi dacă lucrurile evoluează negativ. Ca atare, am decis să convoc Consiliul Suprem de Apărare a Ţării miercuri, 26 februarie, ora 14, pentru o informare privind măsurile concrete privind monitorizarea şi managementul unor potenţiale cazuri de infecţie cu noul coronavirus, precum şi strategia de combatere a unei potenţiale epidemii de coronavirus la nivel naţional. Autorităţile române au luat măsurile care se impun pentru a preveni contaminarea cu acest virus, dar trebuie să insiste pe măsurile de comunicare eficientă şi informare corespunzătoare a populaţiei.

Fac un apel la calm către cetăţeni şi-i îndemn să se informeze corect, să fie vigilenţi şi să respecte normele de igienă şi sfaturile pe care le oferă medicii pentru a se proteja. Fac în aceeaşi măsură şi un apel la mass-media să evite senzaţionalul şi ştirile cu impact emoţional ridicat, care pot genera şi amplifica sentimentul de panică în rândul populaţiei. Nu în ultimul rând, fac un apel la politicieni să nu speculeze această situaţie în mod oportunist. Am observat deja mai multe luări de poziţie prin care unele persoane dau dovadă de iresponsabilitate făcând declaraţii alarmiste de natură să sperie cetăţenii. Le cer să înceteze imediat cu această atitudine!

Câteva cuvinte în continuare şi despre situaţia politică la zi.

PSD continuă să demonstreze că este un partid iresponsabil, care se joacă cu destinul României. După ce a produs una dintre cele mai dezastruoase şi antieuropene guvernări de după Revoluţie, care a lăsat ţara cu deficite majore, după ce a demis Guvernul Orban pentru a conserva puterea baronilor locali, PSD a creat o nouă criză pe care a aprofundat-o prin sesizarea Curţii Constituţionale.

Nu voi comenta decizia Curţii Constituţionale, aşa cum ştiţi că nu am comentat nici cu alte ocazii, şi voi aştepta motivarea. Însă ceea ce face PSD este o sfidare fără precedent la adresa oamenilor, cu atât mai mult în aceste zile în care România are nevoie de acţiune politică responsabilă, şi nu de politicieni care să o ducă mai adânc în criză şi în instabilitate.

Vedem, pe de o parte, un Guvern demis pentru că a încercat să democratizeze administraţia locală şi care, chiar aşa demis cum este, guvernează pentru ca instituţiile să poată lucra în continuare eficient pentru oameni. Pe de altă parte, vedem un PSD obsedat de putere, care refuză să accepte că şi-a pierdut legitimitatea de a guverna. Acesta nu este verdictul meu, este verdictul cetăţenilor. Desemnarea unui prim-ministru din partea unei alianţe coagulate ad-hoc în jurul PSD ar intra în coliziune directă cu opţiunea românilor, exprimată fără echivoc la alegerile europarlamentare, la referendum şi la prezidenţialele de anul trecut. De aceea am şi spus că, în opinia mea, cea mai legitimă soluţie este revenirea cât mai repede la votul cetăţenilor şi crearea unei noi majorităţi parlamentare care să poată susţine un Guvern stabil, capabil să construiască autostrăzi, spitale, şcoli şi să guverneze pentru cetăţean. Avem nevoie de un nou Legislativ, care să ofere o nouă majoritate dispusă să-şi asume şi să susţină reformele indispensabile pentru progresul şi dezvoltarea ţării (sublinierea noastră). Nu putem continua aşa, cu situaţii de blocaj perpetue, cu guverne demise trimestrial. Vedem însă că PSD-ului îi este frică să se întoarcă la popor şi, deşi timp de trei ani de zile a eşuat în a guverna, acum vrea să-i împiedice să-şi facă treaba pe cei care au dovedit că vor şi ştiu ce trebuie făcut în România. În ciuda tuturor acestor blocaje permanente din partea PSD, îi asigur pe toţi cetăţenii că România este o ţară guvernată, chiar dacă are un Guvern interimar, însă situaţia generată de inconştienţa PSD trebuie să înceteze.”

După o aşa informare e clar că săptămâna aceea începuse prost. Pe lângă faptul că a ţinut ca prezentarea să se încheie en fanfare cu „situaţia generată de inconştienţa PSD”, am numărat cuvintele locate fiecărei părţi, pentru că numerele reprezintă o cuantificare, adică ceva sigur, măsurabil. Ei bine, pe lângă efectul de final (înfierarea încă o dată a ciumei roşii!), numărul cuvintelor folosite pentru a anunţa pericolul pandemiei a fost de 339, în timp ce pentru înfierarea ciumei roşii a cheltuit dumnealui, prezidentul neamţ al României, exact 402 vorbe înţelepte.

Câtă minte şi competenţă trebuie să ai ca în plină ofensivă a epidemiei de coronavirus să te ocupi mai mult de duşmanul (nu adversarul!) politic decât de grava situaţie sanitară a ţării? Neglijenţa faţă de viitorul imediat al ţării s-a văzut şi din programarea şedinţei CSAT peste două zile, atunci când fiecare oră conta, când fiecare minut era extrem de important. Fapta înceată (pe măsura vorbirii prezidenţiale) a avut – în mod sigur – un cost în vieţi omeneşti şi pierderi materiale.

De la alarma OMS-istă la autoevaluarea Orban-istă

Oficiali ai WHO (OMS) au avertizat (din păcate, prin 20 martie, cam târziu) că epidemia de coronavirus, prin avalanşa de cazuri, ar putea depăşi net capacitatea de rezistenţă (şi reacţie) a sistemelor de sănătate din întreaga lume, şi asta într-un timp scurt, în doar câteva săptămâni.

Există o cvasiunanimitate asupra faptului că în lupta cu acest virus nou-venit între noi este foarte important să ştim câţi dintre noi au fost atinşi de el, sunt contaminaţi şi ca atare purtători, agenţi-distribuitori de virus în lumea largă, dar mai ales în mediul apropiat fiecăruia (familie, prieteni, colegi). Preluând în mod ştiinţific adagiul leninist „Învăţaţi, învăţaţi, învăţaţi!”, OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) a dat o directivă întregii lumi prin mesajul „Testaţi, testaţi, testaţi!”.

Nu era neapărată nevoie – aşa cum susţinea Băsescu – de „rapoartele serviciilor” pentru ca decidenţii să-şi dea seama de gravitatea situaţiei. Ar fi trebuit doar să citească (dacă nu ei, măcar consilierii lor) raportul din 28 februarie al OMS – „Report of the WHO-China Joint Mission on Coronavirus Disease 2019 (COVID-19)”. Orice individ creditat cu ceva creier ar fi realizat cât e de gravă situaţia şi ar fi acţionat în consecinţă. Dar… o seamă de politicieni români de top (am o listă lungă) s-au transformat peste noapte din manageri tembeli în experţi după ureche în viruşi de provenienţă orientală. Iată de exemplu ce i-a putut secreta mintea prim-ministrului României, celebrul Ludovic Orban: „Nu-mi place să vorbesc, am propria autoevaluare (sublinierea noastră), dar puteţi compara cu alte ţări. Primul caz a fost în România în 26 februarie. În aceeaşi zi, în Spania erau 2 persoane, în Franţa erau 12, Italia avea peste 150. Putem analiza care este numărul de cazuri acum. În România avem 2.738, în timp ce Spania are zeci de mii de cazuri, în Franţa zeci de mii de cazuri, iar la bilanţul deceselor putem constata că în România este mult mai mic. Este o teorie falsă. România a crescut capacitatea de diagnosticare, sunt alţi parametri, nu depindem numai de capacitatea de diagnosticare. Am plecat de la câteva sute de teste pe zi şi am urcat la peste 2.500 de teste pe zi. Până la finalul săptămânii avem obiectivul să depăşim 3.000 pe zi… Creştem capacitatea de diagnosticare în fiecare zi şi va creşte până la necesar, fie 5.000 sau 6.000 de teste pe zi”.

Constat că puţină seriozitate nu i-ar fi stricat discursului orbanist: grandomania „propriei autoevaluări” bazate pe date incomplete şi raţionamente care şchiopătează rău de tot a contribuit (mână în mână cu lentoarea prezidenţială) la răspândirea virusului în România.

Pentru că recordul de 2.500 de teste pe zi este foarte-foarte puţin faţă de cât ar fi necesar. E clar că n-avem cum să ajungem la recordul Germaniei care atinge aproximativ 400.000 de teste pe săptămână. Dar e la fel de clar că Germania, China şi Coreea de Sud au testat cel mai mult şi, ca atare, au reuşit să identifice cazurile de contaminare şi astfel să stăvilească epidemia de coronavirus.

Ţările care s-au crezut la adăpost de invazia virusului şi i-au minimalizat efectele, ca Marea Britanie (simpaticul şi ineficientul premier Boris care-i invita pe britanici să se comporte normal a scăpat), Franţa (pe la sfârşit de martie, Macron mergea la teatru), Italia şi Spania (să ne amintim meciul de fotbal de la Bergamo Atalanta-Sevilla cu zeci de mii de spectatori), au de achitat o notă de plată sărată, în vieţi omeneşti şi pierderi materiale. Mai nou, un alt lider din clasa Becali, da’ ceva mai înalt, Donald Trump, a ajutat SUA să ajungă la zeci de mii de contaminări pe zi. Dar, mai bine mai târziu, a ajuns la concluzia că trebuie să testeze şi chiar testează, testează, testează… E (iarăşi) clar că omenirea a avut în această epocă o „donă” de lideri de o supărătoare iresponsabilitate! Dacă cineva a mai făcut ceva pentru planeta asta, păi acel cineva a fost – vorba poetului – Papa de la Roma! În mod sigur rugăciunile sale au ajutat mai mult decât bâlbâielile liderilor politici. Sau, în cel mai rău caz, n-au încurcat!

Uraaa, s-au întors votanţii lu’ trăienică şi klausică!

Niciodată nu mi-a plăcut dictonul acela care pare să-i legene în vise roz pe cetăţenii migratori ai planetei, Ubi bene, ibi patriaUnde e bine, acolo e patria (că-l avem de la Aristofan via Cicero sau din alte surse, chiar nu contează). Am avut zeci de colegi care în postdecembrismul românesc au preferat Vestul ultracivilizat (Canada, SUA, Franţa, Germania), exercitând cu totul ale activităţi decât cele de-acasă… Treaba lor, sper să le fie bine. Numai că atunci când îi amintesc pe colegii mei trebuie să menţionez că aveau calificări înalte şi experienţă într-un domeniu de vârf şi au continuat şi în noile patrii să desfăşoare activităţi cu nivel înalt de competenţă. Din păcate, distrugerea sistematică (încă de pe vremea sinistrului Petre Roman) a industriei, construcţiilor şi agriculturii româneşti a lăsat fără mijloace de existenţă milioane de muncitori calificaţi şi disciplinaţi, care la rândul lor s-au integrat în economiile altor ţări, conduse mai înţelept.

După cum, în absenţa constrângerii de a adopta un comportament etic şi civilizat, i-a eliberat pe mulţi din legăturile care le limitau câştigurile ilicite. Mai ales aceştia din urmă campioni la alba-neagra (Oare când o să fie declarată sport olimpic? Că poate am mai lua şi noi o medalie…), dar şi la cerşeli şi şmangleli, cu un cod etic ce interesează numai comunitatea, sunt convinşi că faţă de restul lumii se pot comporta chiar cum vor, totul fiind văzut ca o posibilă pradă.

În 27 martie, primarul oraşului revoluţionar Timişoara, Nicolae Robu, într-un apel de tipul „Păziţi-vă, oameni buni!” şi-a avertizat concitadinii de pericolul revenirii în ţară a multor cetăţeni români care în străinătate şi-au câştigat pâinea şi lanţurile de aur ocupându-se cu furturi şi înşelăciuni.

„Au venit în ţară, alături de compatrioţi de-ai noştri demni de tot respectul, şi indivizi care nu sunt demni de acest respect. Au venit indivizi care nu s-au ocupat cu lucruri legale pe unde au fost şi aici nu au din ce trăi. Ştim bine că au existat diverse grupuri de infractori care au furat şi au înşelat în fel şi chip prin diverse ţări, ne-au făcut şi o imagine extrem de negativă, nouă ca popor, nouă românilor, pentru că mulţi nu au fost în contact cu noi, mai ales după Revoluţie, şi atunci îşi închipuiau că aşa suntem noi, românii. Ei bine, aceştia s-au întors, sunt aici, îi şi vedem, îi remarcăm uşor. Azi am văzut din maşină trei şi sunt convins că nu mă înşel… Deja au început jafurile, păziţi-vă, oameni buni! Aceste personaje nu au din ce trăi, probabil că îşi consumă din ce au trăit pe-acolo şi vor deveni un pericol pentru societatea noastră. Nu numai Covid-19 este un pericol, avem şi persoane care sunt periculoase şi vă rog să vă luaţi măsurile de protecţie faţă de aceste persoane.”

Este bine că primarul Timişoarei – oraş al cărui centru istoric a intrat pe căi ilicite (cu complicitatea unor reprezentanţi ai administraţiei locale şi ai justiţiei independente) în proprietatea organizaţiilor de tip mafiot ţigăneşti – trage un semnal de alarmă. Dar, după ce am văzut ce se întâmplă prin vama Nădlac sau prin „culoarele umanitare” din Ungaria sau acum câteva zile cu excursioniştii suceveni către aeroporturile din Cluj şi Sibiu, e clar că planurile la nivel naţional sunt complet diferite. Aşa că, vorba primarului Timişoarei, păziţi-vă, oameni buni! Dar poate n-ar trebui să-i condamnăm pe conaţionalii turbulenţi şi agresivi, fac şi ei ce ştiu şi pot. Că doar au fost lăsaţi (chiar încurajaţi) să se comporte astfel. Şi cum au pus serios umărul la rezultatele alegerilor din 2004 încoace, unii aleşi prin (şi de) diasporă chiar le sunt îndatoraţi…

Spitalu’ model al lui Flutur şi testarea prioritară

Ajuns peste noapte liberal cu carnet, pletosul Rareş Bogdan nu ştia ce osanale să-i mai ridice celebrului Gheorghe Flutur. Celebru ca fiind inventatorul pe sol românesc al gripelor aviară şi porcină, gripe din care mulţi au rămas fără animale în ogradă, iar câţiva dintre cei aleşi pe sprânceană (pe-atunci PDL-istă) s-au procopsit peste măsură (şi fără ca organele abilitate să-şi pună vreo întrebare fie şi cu înalt iz de retorism).

Şi cuvânta retoric şi patetic Rareş Bogdan cam aşa: „Vreţi să vedeţi spitale ca-n Occident? Mergeţi la Suceava! Să vedeţi ce a făcut Gheorghe Flutur cu bani europeni!”.

Şi a fost vai de capul (şi de viaţa) celor care au simţit pe propria piele ce grozav a fost „Spitalul lu’ Flutur făcut cu bani europeni”. Spitalu’ model din care, din păcate, au fost destui cei care au făcut marea trecere de la spital la cimitir. Desigur, cu totul şi cu totul întâmplător, Flutur (dar şi soţia) a fost testat rapid, în timp ce multe cadre medicale au aşteptat testele câteva zile… Păi dacă n-au avut nici carnet de partid, nici foncţie la judeţ, asta e, bad luck.

Există un tip forte inteligent care-i explică naţiei justeţea derulării acestor teste sucevene: „A fost testat pentru că era contact într-o anchetă epidemiologică şi e normal să fie testat, aşa cum sunt toate persoanele care au fost într-o anchetă epidemiologică. Domnul Flutur a fost diagnosticat. Faptul că s-a luat decizia să fie diagnosticat drept contact al unor persoane care au fost diagnosticate pozitiv este o decizie cât se poate de corectă, dovadă că a fost diagnosticat pozitiv. Domnul Flutur este tratat în spital, ca orice pacient, are parte de acelaşi regim pe care îl are orice pacient în spitalul din Suceava. După părerea mea, orice speculaţie legată de acest subiect este o speculaţie cinică”.

Din înţeleptele vorbe mai sus citate, Domnul Flutur este – se pare – o prioritate naţională sau cel puţin o prioritate a premierului en titre, Ludovic Orban.

Credeam că domnia lu’ Flutur s-a încheiat odată cu cea a lui băse cel (dovedit după aproape 30 de ani!!) securist căruia îi organiza nişte primiri regeşti când se ducea de Paşte la vreo mânăstire suceveană. Dar prioritizarea testării sale dovedeşte că piovra suceveană rezistă, rezistă, rezistă… Ar trebui să fie dezmembrată după sumedenia de tâmpenii manageriale întâmplate pe-acolo (pacienţi şi cadre medicale netestaţi sau contaminaţi şi neizolaţi). Să vedem dacă tembelismul şi infatuarea se plătesc în ţara lu’ klaus şi ludovic!

Ar fi interesant de aflat cum spitalul (cu mai mult de 1.300 de angajaţi) la care cu mândrie s-a afişat Iohannis şi căruia i-a conferit ordinul Meritul Sanitar în grad de cavaler (Şi ce dacă l-a retras acum vreo două săptămâni? N-avea încotro!) a ajuns să fie principal focar de răspândire a virusului, contribuind din plin la transformarea Sucevei într-o Lombardie românească! Ar fi interesant de ştiut cum de, cu o întârziere de 2-3 săptămâni faţă de virulenţa din Italia, n-am fost în stare să ne pregătim. Şi chiar sper să aflăm!

Lasa un raspuns