Informare Centrul Cultural

0
23

Centrul Cultural Pitești pregătește pentru perioada 14 – 18 septembrie noi evenimente cultural-educative care pot fi urmărite exclusiv online pe pagina de Facebook a instituției și pe site-ul oficial (www.centrul-cultural-pitesti.ro):

Prelegerea cu tema Sfântul Voievod  Neagoe Basarab, Domn al Culturii, Spiritualității și Prinț al Păcii”, oferită de conf.univ. dr. Marius Andreescu, de la Facultatea de Drept a Universității Pitești, în cadrul proiectului cultural-educativ “Cultură și Credință în Societatea Contemporană”.

Sfântul Voievod Neagoe Basarab a fost Domn al Țării Românești între anii 1512 – 1521. În timpul domniei sale, viața spirituală și duhovnicească ortodoxă a cunoscut o perioadă de strălucită înflorire. Ctitor, printre altele, al sfintei Mănăstiri Curtea de Argeș, a rămas în istorie ca „Domn al culturii, spiritualității și Prinț al Păcii”.

Pentru faptele sale sfinte, Biserica Ortodoxă Română l-a proslăvit ca sfânt la 8 iulie 2008. Prăznuirea lui se face pe data de 26 septembrie.

După ce a ajuns pe tronul Țării Românești  la 23 ianuarie1512, Neagoe Basarab a încurajat dezvoltarea comerțului și a meșteșugurilor, iar pe plan diplomatic a încercat să mențină relații de prietenie cu Ungaria. A încercat să stabilească relații diplomatice cu Veneția și Roma și chiar să medieze conflictul dintre creștinii ortodocși și catolici.

În timpul domniei sale a fost construită Mănăstirea Curtea de Argeș, perlă a dreptei credințe ortodoxe și a arhitecturii religioase de la noi. În jurul Mănăstirii  s-a țesut legenda Meșterului Manole. Sfântul Voievod este ctitorul și altor biserici și mănăstiri și a făcut donații generoase mănăstirilor ortodoxe din Țara Românească și din toate țările din Balcani.

Neagoe Basarab este autorul uneia dintre cele mai vechi capodopere ale literaturii vechi: „Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie”. Se pare că lucrarea a fost scrisă mai întâi în slavonă, apoi tradusă în română, iar mai târziu și în greacă. Cea mai veche copie în limba română, atestată, datează din 1654.

Mitropolitul Antonie Plămădeală consideră că: “Prin Mănăstirea Curtea de Argeș si prin Învățăturile catre fiul său Teodosie, Neagoe Voievod Basarab, și-a câștigat un loc veșnic viu în istoria, cultura, civilizația și conștiința românilor.

Domn al culturii românesti îndeosebi, a realizat în Învățături, ca si în Catedrală, o sinteză românească originală, între umanism si gândirea religioasă a vremii, sinteză care a surprins si a concretizat, în forme scrise si zidite, trăsăturile esențiale și fundamentale ale sufletului românesc, iubitor de frumos și de bine, realist și echilibrat”.

În expunerea noastră dorim să evocăm și să dezvoltăm aceste aspecte care  dovedesc contribuția majoră a Sfântului Voievod Neagoe Basarab la afirmarea și apărarea dreptei credințe ortodoxe a poporului român și la făurirea culturii române,”spune Marius Andreescu.

Prelegerea cu tema Pentru întreaga seminție românescă, susținută de scriitoarea și profesoara de limba și literatura română Iudita Dodu Ieremia, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul „Limba română literară de-a lungul timpului”.

„După ce în secolul al XVI-lea s-au pus temeliile scrisului în limba română, în secolul al XVII-lea lupta pentru introducerea limbii naţionale în biserică devine conştientă şi organizată. Pionierii acestei acţiuni complexe au fost mitropolitul Varlaam în Moldova, Udrişte Năsturel în Ţara Românească şi mitropolitul Simion Ştefan în Transilvania.

Cea mai importantă lucrare a mitropolitului Varlaam este Cazania (Carte românească de învăţătură, Iaşi, 1643). Scriind pentru „întreaga seminţie românească”, cu simţul pentru limba literară în devenire, nu a rupt unitatea spirituală a neamului şi nu s-a abătut de la tradiţia stabilită de Coresi. Munca lui de traducător reprezintă în procesul de formare a limbii noastre literare un mare pas înainte, curăţind-o de slavonisme şi apropiind-o de limba vie. În expunerea în proză, Varlaam ne-a dat adevărate pagini de naraţiune artistică. Varlaam poate fi socotit primul povestitor moldovean.

Lucrarea cea mai preţioasă a lui Udrişte Năsturel este traducerea în româneşte a romanului popular Viaţa sfinţilor Varlaam şi Ioasaf. Lupta eroică a lui Ioasaf pentru triumful sufletului împotriva ispitelor acestei lumi a avut un puternic răsunet în lumea călugărilor. Finalul romanului a fost prelucrat de călugări şi pus pe melodie. Cântecul a pătruns şi în lumea mirenilor şi e cântat în serile de Crăciun la colindele cu steaua (versuri culese de Anton Pann).

Sub patronajul Mitropolitului Simion Ştefan s-a tipărit Noul Testament de la Bălgrad (Alba-Iulia), în 1648. Prefaţa acestuia, numită Predoslovie către cititori, cuprinde primele preocupări teoretice pentru problemele limbii române literare. Pornind de la constatarea diversificării graiurilor, conştient de unitatea poporului român în ciuda răsfirării în mai multe ţări, este pusă pentru prima dată problema realizării unei norme supradialectale, a unei limbi literare care să fie înţeleasă de toţi. Criteriul alegerii cuvintelor va fi circulaţia lor, cuvintele trebuie să fie ca banii, „că banii aceia sunt buni carii îmblă în toate ţărăle, aşa şi cuvintele: acelea sunt bune, carele le înţeleg toţi”, spune Iudita Dodu Ieremia.

Cenaclul Armonii Argeșene (varianta online), coordonat de președintele Ligii Scriitorilor Români Filiala Argeș, scriitorul Adrian Mitroi, având-o invitată pe poeta Doina Gabriela Panaete.

“Doina Panaete face parte din grupul restrâns al sufletelor bătrâne și nobile. Dorește cu ardoare să depășească dimensiunea redusă a condiției umane, păstrând o permanentă legătură cu spiritul universal. Din această îngemănare a apărut dorința ei de frumos, dorință exprimată material prin poezie, muzică și ikebana.

Are o scriere cursivă, plină de vorbe înțelepte, scriere prin care își dezvăluie ființa ei luminoasă” sunt aprecierile exprimate de Adrian Mitroi despre invitată.

Dialogul cu tema ”Pictorul Gheorghe Dobrică – Introspecții”, în cadrul proiectului cultural-educativ “Gânduri, rostiri, scrieri”, coordonat de poeta Denisa Popescu, avându-l invitat pe artistul plastic Gheorghe Dobrică.

“Absolvent al Institutului de Arte Plastice ”Nicolae Grigorescu” din București, promoția 1980, membru titular al Uniunii Artiștilor Plastici din România, profesor la Liceul de Artă ”Dinu Lipatti” din Pitești, Gheorghe Dobrică s-a remarcat, încă din anul 1978, când a avut prima expoziție personală, prin reflecție și reflexie metafizică.

Lucrările sale, rafinate și temperamentale deopotrivă, transmit emoțiile unei lumi între agonie și extaz, o lume fidelă memoriei sale culturale, în același timp extrem de atentă la provocările viitorului, în sensul reinventării permanente, sub impactul globalizării și al tehnologizării de vârf.

Surpriza acestei întâlniri cu Gheorghe Dobrică este Poezia. Pictorul scrie, atunci când timpul sufletesc se dilată, versuri care vin în completarea naturii sale meditative. Așa că lectura din volumele publicate – ”Cu îngerii eternitatea s-o-mpărțim” și ”Pitorescul efemer al umbrei, sub gravitația modestelor iubiri” – va întregi imaginea artistului care, la 63 de ani, pe care-i va împlini în curând, știe și simte mult”, spune Denisa Popescu.

Prelegerea cu tema Atașamentul și evoluția spirituală, susținută de lector univ. dr. Lucia Neagoe, de la Facultatea de Științe ale Educației, Științe Sociale și Psihologie de la Universitatea Pitești, în cadrul proiectului de dezvoltare personală “Lumea interioară între mit și știință”, coordonat de promotorul cultural Alexandra Grigorescu.

“Imaginea cu care percep oamenii realitatea înconjurătoare este subiectivă si egocentristă, chiar când vine vorba de simțuri și, de cele mai multe ori, ascunsă de cei cu care vine în contact. Starea de atenție și concentrare constructivă este diminuată și locul îi este luat de către atașamente, de către atenția ireală, imaginară, în fața unui joc pe calculator sau a unor filme, de expemplu, ca și refugiu pentru a uita de viața reală, de socializare. Problema apare atunci când persoanele se indentifică cu personajele fictive și își modifică structura cognitivă într-un sens negativ, căzând în depresie, neputând face distincția obiectivă între realitatea cu care se confruntă și utopie. Cine poate face distincția dintre non-atașamentul funcțional, sănătos și cel disfuncțional, ca fugă sau evitare?

Conform psihologiei moderne, combinația unică de elemente biologice, psihologice și sociale, la nivel de persoană sau de grup și mase, se focusează pe cinci factori majori ai personalității: deschiderea spre nou, simțul datoriei, cooperarea cu ceilalți, care sunt factori mentali cu dublu sens, și pe emoțiile pozitive și cele negative, care completează tabloul general al personalității.

Din punct de vedere spiritual, atașamentul este opusul iubirii. Constrângerile conduc la conflicte care îndepărtează dragostea dintre părinți și copii sau dintre soți și o înlocuiesc cu violența verbală și fizică. Atașamentul pentru faimă și bunuri materiale ne îndepărtează de Lumină, sau mai bine-zis fac ca flacăra Luminii Interioare să se stingă încetul cu încetul.

Soluții? Există! Vă așteptăm alături de noi într-o nouă incursiune în lumea interioară”, sunt considerații exprimate de Lucia Neagoe și de Alexandra Grigorescu.

Noul proiect cultural-educativ sub genericul Adolescență-entuziasm, libertate și înțelepciune, coordonat de profesorul de filosofie și scriitorul George Badea, care propune pentru prima ediție tema „Libertatea-dimensiune esențială a adolescentului”.

„Proiectul Adolescență-entuziasm, libertate și înțelepciune își propune, cu optimism incorigibil, să aducă în fața celor care ne privesc și ne aud idei, întrebări și reflectări din zona Adolescenței – această etapă existențială din viața omului, profund tulburată de emoții puternice, de interogații nebănuite, de reflectări numeroase și, nu în ultimul rând, de iubiri arzătoare!

 Vechii greci practicau virtutea (înțelepciunea, dreptatea, cumpătarea, curajul…), de ce n-am practica-o și noi…astăzi?! Cum altfel s-ar obține acele ,,cărămizi” de bună calitate ce alcătuiesc societatea românească?

Se știe că libertatea de exprimare este atributul societăților educate. Fără dascăli adevarați, fără mijloace de informare autentice și curajoase, fără discipoli entuziaști…care să ardă pe câmpul cunoașterii veridice, cum să accedem la un progres economic, social și cultural?

Libertatea este apanajul omului conștient de marea lui responsabilitate socială. În esență, libertatea este dreptul de a nu minți! E clar că a fi liber înseamnă a fi, realmente, un om drept, cinstit, sincer, cu un spirit justițiar pronunțat, cu principii sănătoase de viață.

Elias Canetti, în  << Provincia omului>>, spunea că ,,Mereu omul se dorește altundeva, și când acest loc încotro tinde nu are un nume, când el este nedeterminat și nu i se întrevăd granițele, el este numit libertate. ” Ce definiție sugestivă!

Libertatea este o temă vastă, necesită un dialog dens și nuanțat. Practic, nu se concepe ființă umană adevărată…în afara libertății!

La această primă ediție a proiectului, mai sus anunțat, participă două adolescente de mare spirit, absolvente anul acesta ale Liceului Teoretic ,,Ion Mihalache”, din Topoloveni, care, pe lângă vocația scrisului, au și harul oratoriei! Aceste două tinere sunt: Oana Brichiuși și Teodora Ciocan, care din toamnă vor fi studente la două universități de prestigiu – Cluj și București” spune George Badea.

Prelegerea cu tema Terapia prin mișcare la copii, în cadrul proiectului “Olympic Gym Pitești cu Nicoleta Andrei”, având-o invitată pe eleva Timeea Roșu, de la cursul de balet și gimnastică ritmică, proiect coordonat de antrenoarea Nicoleta Andrei.

“De la vârsta cea mai fragedă, un individ dezvoltă o memorie a mușchilor, un pattern al ținutei și al mișcării, pentru a răspunde la situații externe sau pentru a-și exprima emoțiile și sentimentele. Memoria mușchilor este o parte a personalității individului.

În terapia prin mișcare, un principiu de bază constă în aceea că emoțiile și gândurile noastre sunt împletite cu mișcările fizice. Invitata mea, Timeea Roșu ne va povesti cum este, ce simți, ce realizezi cu terapia prin mișcare”, spune Nicoleta Andrei.

Centrul Cultural Pitești le oferă iubitorilor de acțiuni recreative în aer liber, un spectacol de muzică folk-pop și dans contemporan, care va avea loc vineri, 18 septembrie, de la ora 17.00, pe scena Teatrului de Vară din Parcul Ștrand. Evenimentul va fi susținut de membri ai Grupului Folk P620, sub îndrumarea chitaristului Andrei Bulf, și de copii care urmează, în cadrul instituției, cursul de balet și gimnastică ritmică, sub îndrumarea antrenoarei Nicoleta Andrei. Spectatorii vor trebui să poarte măști de protecție și să respecte distanțarea fizică, în contextul fenomenului Coronavirus.

Lasa un raspuns