Despre Sonologie şi (Universală) Poezie

0
98

FESTIVALUL INTERNAŢIONAL „NOPŢILE DE POEZIE DE LA CURTEA DE ARGEŞ” – ediţia a 22-a, 11-17 iulie 2018

Despre Sonologie şi (Universală) Poezie

*Cristian SABĂU

Şi în acest an, ca în fiecare din ultimii 21 de ani, în a doua săptămână a lunii iulie la Curtea de Argeş s-a desfăşurat FESTIVALUL INTERNAŢIONAL „NOPŢILE DE POEZIE DE LA CURTEA DE ARGEŞ” – ediţia a 22-a, 11-17 iulie 2018. A fost, ca şi până acum, o perioadă în care oraşul basarabilor (nici vorbă de „regal”) a stat sub semnul poeziei, când cei care îndrăgesc acest gen literar au avut parte de încă o sesiune de degustare a poeziei lumii, servită de un eşantion select de poeţi şi poete sosiţi din toate colţurile rotundei lumi… Şi de unde până acum demersul de punere în pagină a festivalului se referea la un anumit tip de artă, în acest an, în a 22-a ediţie a Festivalului Nopţile de Poezie de la Curtea de Argeş, poeta Carolina Ilica, director artistic şi preşedinte al juriului, în al său Cuvânt Înainte (că doar la început au fost vorbele rostite) al elegantei Antologii a Festivalului recurge la măiastra îmbinare-combinare dintre ştiinţă şi poezie. A făcut ce-a făcut Dumneaei POETA şi a reuşit să cupleze Ştiinţa cu Poezia. Şi ceea ce a rezultat a fost spre deliciul participanţilor la a 22-a ediţie a festivalului – cunoscut şi recunoscut în mediul poeţilor lumii. Dar să-i dăm cuvântul (înainte, dar şi mai înainte de orice) POETEI Carolina Ilica al cărei mesaj (urbi et orbi, pentru poeţi şi nepoeţi, dar amatori de poezie!) al ediţiei 2018 a grăit astfel:

<<Cuvântul şi Poeţii

Sonologia, fabuloasa ştiinţă a sunetelor, confirmă adevărul Genezei biblice („La început a fost cuvântul“), precum şi faptul că forţa cuvintelor este la fel de puternică atât în planul creaţiei, cât şi în cel al distrugerii. Anticii greci au intuit această putere umană, făcând din ea o ştiinţă şi mai ales o artă, denumită oratorie.

Fiecare neam are în patrimoniu valori proprii de limbaj, conforme toposului şi trăirilor sufleteşti (pe care C.G. Jung le însuma în sintagma „subconştientul colectiv“).

Şcoala rusă de psihofiziologie a demonstrat, cu un deceniu în urmă, că limbajul poate să modifice chiar şi ADN-ul uman, prin repetiţie şi ritmicitate.

La celălalt capăt al cercetărilor, Cimatica, o ştiinţă care studiază transformarea sunetelor în imagini, demonstrează experimental că acestea se ordonează în imagini, în diverse medii de propagare (nisip, sare, zăpadă, apă etc.), reconfirmând statutul special al geometriei sacre în evoluţia universală a vieţii. Astfel, „secţiunea de aur“, „seria lui Fibonacci” sau „constanta π (pi)” şi-au găsit suprema exprimare în artele vizuale şi auditive.

Dacă la începuturi poezia avea o funcţie vindecătoare (prin descântece sau proceduri şamanice), alături de tema iubirii şi a faptelor eroice, astăzi forţa ei se extinde de la sloganuri publicitare până la manifestul politic. Între aceste extreme, poezia adevărată, cea care se adresează concomitent sufletului şi minţii, rămâne regina recunoscută a genului literar. În continuare, ea „cere pronunţie“, pentru că – argumentează J.L. Borges – „versul aminteşte mereu că poezia a fost o artă orală, înainte de a fi o artă scrisă, aminteşte că a fost un cântec”.

Şi unde oare se poate împlini mai deplin acest deziderat decât într-un Festival Internaţional de Poezie, aşa cum este cel de la Curtea de Argeş – aflat la cea de-a 22-a ediţie – când elita poeţilor lumii o demonstrează cu har?

Bucuria noastră de gazde este cu atât mai mare cu cât în acest an România multimilenară aniversează un veac de la întregirea ei ca stat unitar modern, perioadă în care generaţii de poeţi au contribuit decisiv la prestigiul literaturii române.>>

Cimatică, Sonologie, numărul Phi şi legătura cu arta

Ei, distinsă poetă, acum chiar că ne-ai trimis la dicţionar dacă nu chiar pe toţi (că unii or fi mai dăştepţi de la natură şi şcoală), pe mine – recunosc cu umilinţă – SI-GUR! Şi asta chiar în contextul în care m-am ocupat (în 30 de ani de viaţă inginerească!) destul de mult cu studiul şi utilizarea practică a vibraţiilor, adică a undelor… dar e clar că după o pauză de două decenii alocate jurnalisticii aveam nevoie de o up-datare (cu îi zicem noi tinerii aducerii la zi) a informaţiilor despre Sonologie şi Cimatică, ştiinţe dezvoltate mai ales în ultimele decenii. Da’ chiar nu credeam că un poet se poate apleca (şi încă cu oarece aplicăţiune) asupra unor fenomene fizice şi le poate trage (sau aduce) în slujba poeziei… Şi, dincolo de trimiterile la Sonologie şi Cimatică, la acroşurile la Fibonacci şi la secţiunea de aur, dincolo de Borges şi Jung, rămâne ideea măiastră a Universului constituit din (şi de) unde, un Univers cu particularizări spectaculoase şi surprinzătoare (spre uimitoare). Şi dacă la început a fost unda care-şi găseşte o formă particulară în cuvântul intonat, povestea undelor care pot construi nu doar cuvinte, ci chiar realităţi materiale continuă cu cercetări recente în câmpurile de aplicaţii ale Cimaticii şi Sonologiei

Povestea Cimaticii poate fi considerată ca începând cu Fibonacci, de fapt Leonardo din Pisa (1175-1240), un Leonardo înaintea marelui Leonardo da Vinci (1452-1519), contemporanul lui Ştefan cel Mare… Dacă acestui Leonardo din Pisa omenirea îi datorează nu doar celebrul şir al lui Fibonacci şi proporţia de aur (divină) definită de numărul iraţional (cu număr infinit de zecimale) Phi (Φ=1,6180339887…), îi datorăm elveţianului Hans Jenny (1904-1972) demonstraţia transformării (reorganizării) materiei folosind undele sonore.

Dacă la vremea sa strămoşul Pitagora considera că „Geometria poate fi muzica solidificată”, dacă şirul lui LeonardoFibonacci ne conducea către proporţia de aur, Hans Jenny a demonstrat – experimental şi repetat – capacitatea undelor de a acţiona asupra unor structuri materiale, garantând astfel valabilitatea teoriei.

 

Onorarea poetică şi florală a trecutului

Printre multele şi diferitele activităţi la care au participat poeţii invitaţi la această ediţie a Festivalului „Nopţile de Poezie de la Curtea de Argeş” – întâlniri cu publicul amator de poezie, spectacole folclorice, recitaluri poetice multilingve, vizite la locuri (şi monumente) istorice şi de artă, în anul centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie de la Alba Iulia, în programul festivalului a fost marcat un punct special.

Este vorba despre depunerile de coroane de flori la mormintele celor consideraţi întregitori ai ţării, voievodul Mihai Viteazul şi regele Ferdinand I, acţiuni la care au participat nu doar poeţii români care-şi onorau trecutul, ci şi invitaţii de peste hotare. Trebuie să recunosc că – în calitate de republican convins – n-am participat la depunerea de coroane la mormântul lui Ferdinand I pe care, în pofida presei bune de care beneficiază în aceşti ani, nu-l creditez cu prea mari merite în realizarea Marii Uniri (cum nu înţeleg nici enormitatea – eufemistic scriind – cu „oraşul regal” Curtea de Argeş într-o ţară care, după ştiinţa mea, este încă republică!) şi pot veni cu argumente clar doveditoare… dar ar fi fost păcat să stric programul atât de rotund al festivalului, aşa că i-am lăsat pe alţii s-o facă…

 

Un capitol interesant: lansările cărţilor apărute la EDITURA ACADEMIEI INTERNAŢIONALE ORIENT-OCCIDENT

Foarte frumos apăra Carolina Ilica în al său Cuvânt Înainte (da, acela în care îşi aduce ajutoare ca Fibonacci şi secţiunea de aur, Borges şi Jung) forma orală a poeziei care se pare că s-a „emancipat”, s-a „autonomizat” şi s-a „desprins” din incantaţiile pentru zei, aşadar dintr-o legătură directă cu creaţia, cu creatorul, cu divinitatea imaginată în fel şi chip în timpuri (istorice) şi spaţii (geografice).

Ca în fiecare an, programul festivalului a cuprins mai multe lansări de cărţi editate de Editura ACADEMIEI INTERNAŢIONALE ORIENT-OCCIDENT, cărţi semnate de poeţii prezenţi la festival. Şi, ca în fiecare an, a fost lansată la început de festival POESYS 22, volumele 1-2 (Antologia  Festivalului Internaţional „Nopţile de Poezie de la Curtea de Argeş”, ediţie multilingvă, 2018). O carte în care poeţii au fost prezentaţi prin ceea ce au mai semnificativ în opera lor poetică (şi în biografia profesională) şi s-ar fi putut întâlni şi cunoaşte chiar dacă n-ar fi fost prezenţi fizic la festival. Practic, două volume, adică peste 650 de pagini de foarte bună poezie, fiecare poem fiind publicat, conform tradiţiei festivalului curteargeşean, în româneşte şi într-o limbă de largă circulaţie universală, engleză sau spaniolă (care de ani buni, dacă nu chiar de la începuturi, a devenit a două limbă a festivalului).

Pe lângă POESYS 22 au mai fost lansate în circuit şi prezentate publicului alte câteva cărţi primite cu interes de cei prezenţi:

MIHAIL RENGIOV (Republica Macedoniei de Nord) – „KIIMET ȘI ALTE POVESTIRI FANTASTICE” (ediţie în limba română); CAROLINA ILICA (România) – „13 POEME (DUBLE) DE DRAGOSTE” (ediţie multilingvă română-italiană-spaniolă-engleză); STANKA BONEVA (Bulgaria) – „MANSARDE CELESTE” (ediţie în bulgară-română); DUMITRU M. ION  (România) – „EVANGHELIA DUPĂ IOAN METAFORA” (ediţie în română-spaniolă-engleză); YANG KE (China) – „VEȘTI DESPRE YANG KE” (ediţie în limba română); WINSTON MORALES CHAVARRO (Columbia) – „LAMPARA CIFRADA/ LUMINĂ CRIPTATĂ” (ediţie bilingvă, spaniolă-română); IVAN SEGARRA-BAEZ (Porto Rico) – „POEMAS  CON TIBIA VOZ/ POEME CU GLAS CALD” (ediţie bilingvă spaniolă-română).

Şi multe alte fapte interesante şi frumoase s-au mai petrecut la Curtea de Argeş în această ediţie a festivalului, fapte la care mă voi referi în următorul articol. Articol în care promit să nu mă mai las prins în mrejele poetice al Carolinei Ilica şi să n-aduc nici pe departe vorbuliţa despre acele ştiinţe mai ’nainte pomenite: Cimatica, Sonologia… Gata cu ele, data viitoare doar poezie pură (şi clasamente)! Aşa să-mi ajute zeii la care se roagă poeţii lumii, indiferent de pe ce meridian şi paralelă vor fi fiind Dumnealor…

Lasa un raspuns