Cum a scăpat VINOVATUL Tudor Pendiuc de condamnare la Tribunalul Argeş în dosarul asfaltării străzii pe care locuia secretara cu care fostul edil trăia o perversă poveste de curvăsăreală

0
195

Cu toată supărarea pe care o voi provoca, sunt nevoit să distrug un fake-news. Şi totodată să spulber o lucrătură măiastră menită să aducă în atenţia opiniei publice un individ care nu mai are ce căuta în politică.

În 28 iunie a.c., Tudor Pendiuc a înregistrat o pretinsă victorie de etapă: Tribunalul Argeş l-a achitat pe fostul edil în dosarul cu Administraţia Domeniului Public. În 2017, acesta a fost trimis în judecată de procurorii DNA, alături de Florentin Mircea Branişte, fost director al ADP Piteşti. Cei doi erau acuzaţi că au asfaltat, din bani publici, un drum privat. Instanţa a dispus şi restituirea sumei de 27.747 lei către Florentin Mircea Branişte care achitase, integral, costul lucrării ce le fusese imputată. Sentinţa nu a fost definitivă şi a fost atacată de DNA la instanţa superioară.

În realitate, Pendiuc nu a scăpat de nimic. Acest dosar este cel mai puţin important dintre problemele cu legea penală pe care le are fostul primar al Piteştiului. Ca să înţelegeţi despre ce este vorba, trebuie lămurite două aspecte.

În primul rând, vinovăţia edilului este indiscutabilă. Există interceptări la dosar care demonstrează că asfaltarea străduţei către locuinţa surorii secretarei pe care Pendiuc o babardea cu multă nesimţire (comportament imoral pentru care un primar din lumea civilizată ar fi demisionat imediat!) s-a făcut ilegal, prin trafic de influenţă, la iniţiativa secretarei Carmen Lis care a aranjat totul. Chiar primarul îi spunea acesteia că locatarii străduţei ar trebui să fie recunoscători pentru că, dacă nu ar fi fost ea, nu ar fi beneficiat de asfaltare.

Numai că prejudiciul era infim, iar în contextul actual, de revoltă a magistraţilor împotriva DNA, nimeni nu ar fi putut condamna un edil pentru o asfaltare de 300 de metri care oricum, la o adică, ar fi trebuit să fie făcută. Nimeni nu şi-a însuşit bani, până la urmă era vorba despre ceva făcut pentru o comunitate etc. Nu poţi băga pe cineva la puşcărie pentru aşa ceva!

În al doilea rând, în proces am avut-o pe doamna judecătoare Irina Lazăr. Domnia sa a fost permanent inamicul DNA, cunoscătorii aducându-şi aminte faptul că, cu un curaj care trebuie salutat, Irina Lazăr a respins nişte interceptări din unul dintre dosarele lui Constantin Nicolescu, pe motiv că erau realizate în afara perioadei acoperite de mandatul de interceptare! Ulterior, la câteva zile, DNA i-a făcut un dosar fiului judecătoarei, notarul Bogdan Lazăr, dosar care s-a fâsâit între timp, pentru că avea doar caracter de răzbunare!

Vă daţi seama că acum, când i-a prins în colimator, judecătorul Irina Lazăr i-a executat scurt pe procurori, plătindu-le o poliţă mai veche. După care şi-a depus dosarul pentru pensionare!

Deci, sper că a înţeles toată lumea, Tudor Pendiuc nu a fost dovedit nevinovat de către instanţă. Dimpotrivă, a fost un vinovat norocos, pe care o serie de conjuncturi şi împrejurări favorabile l-au scos basma curată!

Faptul că Tudor Pendiuc vrea acum să candideze la funcţia de primar al Piteștiului reprezintă un afront adus tuturor oamenilor cinstiţi din Piteşti. O jignire la adresa tuturor celor care muncesc la locul de muncă, nu stau de curvăsăreală cu secretarele. O ofensă la adresa celor care trăiesc de pe o zi pe alta, de-abia ajungându-se cu banii, în timp ce fostul lor primar locuieşte într-o vilă cu 4 niveluri, cât o scară de bloc, şi se judecă astăzi cu Consiliul Local Piteşti care-i cere vreo 6 milioane de euro, prejudiciu în dosarul Publitrans!

Vom reveni!

D.M.D.

Lasa un raspuns