Al.Th. Ionescu a fost printre noi

0
230

Luni, 12 februarie, la Biblioteca Judeţeană Argeş

Al.Th. Ionescu a fost printre noi

 

*Cristian SABĂU

Luni, 12 februarie, la Biblioteca Judeţeană a fost lume destulă (nici nu aşteptam mai multă) şi bună. Poeţi, scriitori, jurnalişti, profesori, în prezidiu şi în auditoriu. Au vorbit despre Al.Th. Ionescu, profesorul şi criticul literar care ne-a părăsit acum 9 ani, şi cei din prezidiu, şi cei din auditoriu. Ceva mai mult primii, se-nţelege de ce…

„Biblioteca Judeţeană Argeş. LEONID DRAGOMIR despre AL.TH. IONESCU, într-o micromonografie ca un medalion cu lănţişorul pierdut în altă lume. L-au găsit şi l-au aşezat frumos pe masa evocării criticul literar Nicolae Oprea, traducătorul Radu Pârvu şi poeţii Mircea Bârsilă, Sorin Durdun, Liviu Mățăoanu şi Florian Silișteanu”, sintetiza pe pagina sa de FB poeta Denisa Popescu, graţioasă prezentatoare şi reprezentanta Bibliotecii Judeţene, instituţia organizatoare a evenimentului.

Lansarea cărţii lui Leonid DragomirAl.Th. Ionescu – un om care te obliga să gândeşti” a fost de fapt un adevărat „exerciţiu de admiraţie a discipolului către maestrul său”, un gest de recunoştinţă pentru mentorul care – cum rar se-ntâmplă – n-a fost uitat de aceia cărora le-a sădit dragostea de literatură şi dorinţa de a o practica…

Dintre foştii colegi, Nicolae Oprea şi-a amintit de anii frumoşi ai revistei clujene „Echinox” (înfiinţate în anul de graţie 1968, ce vremuri!) când – ca să vezi! – într-o societate totalitară, Ion Pop a alcătuit redacţia revistei pe bază de competenţe (adevărate!), selecţionându-i în urma unor seminare cu discuţii serioase pe acei studenţi care i s-au părut dăruiţi. În urma acelor seminare-test trecute cu brio, atât Nicolae Oprea, cât şi Al.Th. Ionescu au făcut parte din redacţie prin anii ’72-’73. La nivelul anecdotei, Nicolae Oprea a relatat cum dintre toţi băieţii membri ai redacţiei, cu toţii îndrăgostiţi de singura colegă, Monica Păun, tot Al.Th. Ionescu a fost câştigătorul „castingului”, Monica Păun devenindu-i soţie… Despre cartea lansată Nicolae Oprea observa (foarte corrrect, rezon!) că Leonid Dragomir ştie să combine discursul propriu cu citatele în aşa fel încât „cartea este vie, se citeşte uşor”. Despre opera lui Al.Th. Ionescu, Nicolae Oprea s-a oprit asupra cărţii dedicate unor poeme bacoviene, cu viziune personală asupra acestora. Şi n-a uitat să adauge că Al.Th. Ionescu a fost un foarte bun pedagog şi foarte exigent critic, critic chiar cu interpretările prietenilor… Cât despre autorul Leonid Dragomir, Nicolae Oprea a subliniat articolele şi cărţile cu subiecte de filozofie (filozofia fiindu-i a doua specialitate, după medicina veterinară) sau teza de doctorat coordonată de Ion Ianoşi.

Un alt fost coleg al lui Al.Th. Ionescu, Mircea Bârsilă, coleg de redacţie la revista „Calende”, a subliniat faptul că, spre deosebire de mai toţi profesorii care predau literatura română „din exterior”, Al.Th. Ionescu o preda „din interior”, fiind foarte familiarizat cu fenomenul despre care vorbea. Acelaşi Mircea Bârsilă a subliniat curajul critic al lui Al.Th. Ionescu, care – contrar trend-ului – a susţinut că Mircea Eliade nu este atât de valoros ca prozator, iar Mircea Cărtărescu este supraevaluat ca poet… La nivelul omului Al.Th. Ionescu, Mircea Bârsilă a arătat că cel omagiat a fost un generos (de la banii care-i dădea împrumut până la încurajarea, „dirijarea” şi lansarea unor tineri scriitori), un generos cu prietenii pe care-i selecta cu mare atenţie.

Dintre „învăţăceii” de-atunci, deveniţi importanţi creatori astăzi, au vorbit cu recunoştinţă şi vibraţie în glas autorul cărţii, Leonid Dragomir, dar şi colegii săi de generaţie de la „şcoala lui Al.Th.”, Sorin Durdun şi Liviu Măţăoanu, ambii poeţi câmpulungeni, ambii evocând figura dascălului care le-a marcat viaţa. Sorin Durdun chiar arăta cum, forţat de mentorul său, îşi făcuse un program drastic de lectură zilnică de 8-10 ore! Aşa ceva azi… mai rar! Liviu Măţăoanu n-a uitat să amintească faptul că Al.Th. Ionescu i-a dus şi i-a pus alături de mari poeţi ai lumii veniţi la Festivalul „Nopţile de Poezie de la Curtea de Argeş”, venind astfel – pentru prima dată – în contact direct cu marea poezie internaţională contemporană.

Profesorul şi traducătorul (din limba germană) Radu Gabriel Pârvu a amintit de afinităţile sale cu Al.Th. Ionescu, afinităţi bazate nu doar pe „teleormanitate”, caracteristică nu foarte bine văzută în aceste zile… Dar cel care a declarat că s-a bucurat de aprecierea absolută a lui Al.Th. Ionescu a fost poetul Florian Silişteanu care a declarat că cel omagiat l-a recunoscut ca fiind cel mai bun… şofer!!! Eeei, aşa DA!

Noi, cei de la „Ziarul de Argeş”, putem depune mărturie despre exigenţa lui Al.Th. Ionescu, foarte critic faţă de colaboratori şi foarte reticent în a-şi publica textele în publicaţii care nu-i plăceau. Putem să şi amintim perioada de glorie când „Ziarul de Argeş” apărea în format tipărit şi cu multe pagini (32-36!) şi când printre corespondenţii noştri au fost mentorul Al.Th. Ionescu şi unul dintre ucenici, Sorin Durdun, primul pentru Curtea de Argeş, al doilea pentru Câmpulung. Ce vremuri… Şi mai la sfârşit de articol, dar de mare importanţă pentru mine este dedicaţia pe care Leonid Dragomir mi-a făcut-o pe cartea lansată: „Nu voi uita niciodată emisiunea TV la care ne-am adunat toţi trei”. Era vorba despre studioul TV ALFA… şi se întâmpla prin 2007, cred… Cum (bine!) ziceam, ce vremuri…

Nobil gestul lui Leonid Dragomir şi frumos evenimentul menit să-l aducă în memorie pe unul dintre nu foarte numeroşii creatori argeşeni contemporani, ceea ce nu prea des se-ntâmplă. Să le mulţumim, aşadar, lui Leonid Dragomir şi Bibliotecii Judeţene Argeş…

Lasa un raspuns