Ai spart un geam sau ai furat o pâine? Nimic nu te mai poate scăpa acum de urmărirea penală!

0
251

De acum înainte, chiar și cei care comit infractiuni mărunte, precum spartul unui geam, furturile sau inselatoriile vor fi trimiși în fata judecatorilor.

 urmarire_penalaCurtea Constitututionala a decis ca doar instanța sa hotarasca renuntarea la urmarirea penala. Aceasta este o veste buna pentru victime, însă nu și pentru cei din sistemul de justiție care vor fi copleșiți de responsabilitatate.

Pentru a înțelege mai bine, haideți sa luam un exemplu. Sa presupunem ca s-a comis un furt într-un magazin. Valoarea produselor furate este de 19 lei, hotul a fost prins, iar marfa recuperata. Prejudiciul a fost unul nesemnificativ, iar hotul și-a cerut scuze. Dacă s-ar fi mers în instanța, acțiunea ar fi costat statul roman mii de lei.

 Mai luam un exemplu: o persoana este prinsă conducând scuterul pe drumurile publice, fără sa aibă permis de conducere de categoria A1 sau B, așa cum spune legea. Pentru ca a fost prima abatere, nu s-a mers mai departe si procurorul n-a luat măsuri. La următoarea abatere se va ajunge la o sentința finala care poate echivala cu pana la 3 ani de închisoare.

Anul trecut, în cazul a 100000 de cazuri a fost aplicata renuntarea la urmarirea penala, procurorul hotarand ca vinovatul fie nu reprezintă un pericol pentru societate fie ca paguba a fost nesemnificativa.

Printre cauzele în care ancheta a fost suspendata se număra și cazurile de distrugere, de pilda, victima descopera ca poarta casei a fost rupta de cineva necunoscut, sau ca o fereastra i-a fost sparta. Tot în categoria acestor infractiuni se număra și sustragerea capacelor de la roti, a stergatoarelor sau a oglinzilor laterale.

Președintele CCR, Augustin Zagrean, spune: „Curtea a decis ca acest articol este neconstitutional pentru ca încalca art.1 din Constitutie referitor la egalitate. Constitutia spune ca justitia se infaptuieste în instantele de judecată în conditiile legii. Curtea a decis ieri cu majoritate de voturi ca judecatorul va decide chiar și în aceste situații.”

 Aceasta hotărâre nu este privita cu multă bucurie de cei care trebuie sa găsească soluții.

 Horatiu Dumbrava, membru CSM, afirma: „Este o situație ingrijoratoare. Sunt 34 de decizii date de CCR pe noile coduri prin care s-a decis ca sunt neconstitutionale. Înseamnă ca avem o problemă la modul cum au fost intocmite codurile.”

Livia Stanciu, președintele ICCJ spune: „Vom face evaluarea impactului asupra sistemului judiciar.”

Toate aceste noi reglementari au costat aproape 3 milioane de euro, bani imprumutati de la banca mondiala. Când se constata câte defecte au codurile se ridica întrebarea: oare cei care au fost plătiți pentru a le elabora și-au făcut datoria sau nu?

Lasa un raspuns