Adevăratul şef al Universităţii din Piteşti, Mircea Bărbuceanu, crede că doar boul este consecvent, aşa că astăzi te înjură şi mâine te laudă greţos, după interes!

0
63

Deja celebrul şef al Sindicatului Liber al Universităţii din Piteşti, cel mai mare scandalagiu din istoria instituţiei, Mircea Bărbuceanu, se conduce după un motto celebru: Doar boul este consecvent!

În ceea ce-l priveşte, nimic nu este bătut în cuie. Mai ales opiniile şi poziţiile vizavi de anumite persoane, persoane de care s-a lovit iniţial şi s-a folosit ulterior sau… viceversa!

Când vezi cum se pliază convingerile sindicalistului Bărbuceanu după interes, te apucă râsul. După care te apucă sila, gândindu-te că acest om a fost susţinut de sute de cadre didactice în demersurile lui anarhice împotriva tuturor celor care au condus în ultimii 15 ani UPIT, cu excepţia actualului rector, Dumitru Chirleșean, aliatul şi protectorul şefului SLUP!

Iată pasaje uluitoare în care cei înjuraţi astăzi sunt lăudaţi mâine doar pentru că au decis să intre în combinaţia cu Mircea Bărbuceanu şi cu sindicatul pe care acesta îl conduce. Sau, dimpotrivă, cel lăudat astăzi este înjurat mâine pentru că n-a acceptat să-l susţină pe sindicalist în proiectele lui dubioase!

În luna iunie a anului 2009, Mircea Bărbuceanu declara despre afaceristul Gigi Axinte: „Oare ne putem mândri, de exemplu, cu faptul binecunoscut public că rectorul Gheorghe Barbu l-a făcut lector universitar doctorand pe apropiatul său Gheorghe Axinte? Oare credeţi că academicienii din Universitatea Piteşti, personalităţi cu care nu se pot mândri mai mult de zece universităţi din România, se simt mândri că sunt colegi cu acest nou geniu?”.

În luna februarie a anului 2012 afirma despre acelaşi magnat: „Ce umilinţă mai mare a putut fi decât aceea că rectorul Barbu ni l-a băgat pe gât pe Gheorghe Axinte ca mare profesor?”.

Pe 18 februarie 2012, Bărbuceanu le trimitea un email virulent membrilor de sindicat: „(…) VOR DESFIINŢAREA UNIVERSITĂŢII DIN PITEŞTI. Urmată, probabil, de împărţirea imobilelor acestora între Gheorghe Barbu şi ale sale căpuşe: Gheorghe Axinte, Daniel Otobîcu, Ilie Iancu şi mulţi alţii…”.

După ce rectorul Gheorghe Barbu a plecat din funcţie, iar Gigi Axinte a deschis larg portofelul în faţa unei colaborări cu SLUP-ul lui Mircea Bărbuceanu, omul negru a devenit peste noapte un model:

Gheorghe Axinte a respectat înţelegerile publice făcute cu noi – conducerea SLUP (în prezenţa mai multor colegi ce au participat la discuţiile iniţiale). Astfel, amintim printre acestea:

închirierea către SLUP (pe o sumă modică, dar nicidecum neglijabilă…) a bunurilor aflate în imobilul ACADEMICA;

eliberarea gratuită a Casei Universitarilor de mizeriile cu care a fost distrusă de dubletul Otobîcu-Barbu şi punerea acesteia în conservare. (…) Astfel, la dezafectarea Casei Universitarilor au muncit din noiembrie 2012 şi până în martie 2013 în medie 6 muncitori ai firmei SC ARGECOM SA, şi gunoiul a fost cărat sistematic cu 2 camioane de mare tonaj şi dus la groapa de gunoi. Absolut totul pe cheltuiala acestei firme… Oare am greşit că am solicitat lui Gheorghe Axinte să facă acest lucru!?

mutarea gratuită a unui întreg laborator de energii regenerabile – tot la rugămintea noastră… – în valoare de 150.000 euro de la Târgovişte la Facultatea de ştiinţe şi amenajarea sa pe acoperişul clădirii. Pentru această operaţiune, SC ARGECOM SA a pus la dispoziţie numeroase utilaje, printre care a dislocat mai multe macarale ce au ridicat în laboratorul de pe terasă toate dispozitivele aferente (panouri termice, solare, suporturi metalice, cazane etc.);

contribuţia cu mai mult de 10.000 de euro la cercetările care s-au făcut pentru salonul de la Geneva, unde Universitatea din Piteşti a luat 2 medalii de aur şi una de argint. Tot această firmă a pus la dispoziţie în mod gratuit camioneta cu care au fost transportate în Elveţia machetele de mare dimensiune. Unele dintre cercetări au vizat interese ale firmei ARGECOM. Este vorba despre sistemul seismic antimodular de construcţie a fundaţiilor unor clădiri. O altă invenţie premiată cu medalie de aur. În acest context, pentru ca SC ARGECOM SA să poată beneficia de brevetul pe care l-a finanţat, finanţatorul, Gheorghe Axinte a fost trecut pe brevet. Oare este ceva anormal ca după ce plăteşti astfel de sume, să nu beneficiezi de rezultatele cercetării?

toate îmbunătăţirile făcute cu ocazia celor două vizite ale EUA în 2013 (reparaţii, văruieli, flori etc.) au fost executate în mod gratuit de SC Argecom SA, doar la simpla noastră rugăminte…

tot în prezent, Gheorghe Axinte şi-a arătat disponibilitatea de a participa la orice proiect ce va aduce beneficiu Universităţii din Piteşti şi de a participa în mod legal şi deschis ori de câte ori i se va cere”.

Când în funcţia de rector al Universităţii din Piteşti a fost ales Ionel Didea, Mircea Bărbuceanu a încercat cu insistenţă, cu pasiune chiar, să se vâre în echipa noului rector, pe care să şi-l facă aliat. L-a linguşit cât a putut. Când a văzut că nu ţine, l-a acoperit cu insulte şi chiar i-a blestemat familia!!!

Rectorul Ionel Didea a fost lăudat până a fost… blestemat şi ameninţat că Dumnezeu îl va lovi prin copii!!!

Pe 18 februarie 2012, Mircea Bărbuceanu, umil şi linguşitor, le povestea sindicaliştilor, tot în scris: „(…) Dl. profesor Didea, cu zâmbetul său şi umorul fin de care a dat dovadă în aceste zile, s-a ridicat şi a spus: <<Domnule Rector, daţi-mi voie! Eu nu mă simt pus la zid!>>”.

Pe 23 februarie 2012, sindicalistul îi acorda noului rector un cec în alb: „(…) În ceea ce-l priveşte strict pe domnul profesor Didea şi averea sa, crezul nostru este următorul:

  1. Nu a făcut avere pe spinarea Universităţii, neavând salariile nesimţite şi <<merituoase>> ca membrii ECHIPEI BARBU şi nici posibilitatea de a fi fost preşedintele unor comisii de <<achiziţii>>;
  2. Nu mărimea averii acestuia contează, ci caracterul licit sau ilicit al acesteia;

Aşa cum domnul Didea a câştigat alegerile de rector, fără nicio concesie în a promite ceva cuiva (…).”

Pe 25 februarie 2012, Bărbuceanu l-a scuturat din nou de scame pe rectorul Didea: „(…) Mai dorim să vă comunicăm încă o dată un fapt pe care l-am tot repetat: nu au existat şi nu există nici la acest moment <<înţelegeri>>, <<negocieri>> pentru funcţii ale domnului profesor Didea cu persoane din comunitatea academică. Dumnealui şi-a exprimat dorinţa de a primi mai întâi confirmarea Ministerului. După aceea va porni discuţii şi consultări în vederea definitivării echipei cu care va lucra în viitor. Ne spunea în aceste zile că are mai multe variante pentru fiecare post – la acest moment nu le cunoaşte însă nimeni; există doar simple speculaţii – dar va ţine cont în alegerile ce le va face şi de dorinţa celor ce l-au susţinut. Între aceştia sunteţi Dvs. toţi!

Dl. Didea personal respinge astfel de principii de numire pe un post sau altul. În măsura posibilităţilor, dânsul intenţionează să numească oameni de reală valoare, iubiţi şi stimaţi de cât mai mulţi dintre Dvs. şi, mai ales, propuşi chiar de Dvs.

Dl. profesor Didea şi cei din jurul său consideră că numai astfel relaţiile dintre noi vor reveni la normal şi numai astfel Universitatea din Piteşti va putea reveni în elita naţională”.

Pe 3 martie 2012, periatul şefului a atins noi culmi: „Astăzi, aşa cum ştiţi, a avut loc Şedinţa festivă a Senatului în care dl. profesor Ionel Didea a fost confirmat în funcţia de rector al Universităţii din Piteşti.

Şedinţa a fost frumoasă, deosebit de emoţionantă, în toate aspectele sale.

Dl. rector Didea a avut un discurs concis, extrem de elegant şi hotărât”.

Pe 24 martie 2012, Mircea Bărbuceanu se pregăteşte parcă să-i ridice statuie rectorului Didea, pe care-l prezintă drept salvatorul UPIT: „(…) Dl. rector Ionel Didea nu are şi nici nu intenţionează să facă O LISTĂ! Doreşte şi se străduieşte să ajungă la dumnealui cât mai mulţi candidaţi de valoare, cu prestigiu academic, astfel încât să aibă posibilitatea de a alege real, pe principiile anunţate, <<pe cel mai bun dintre cei buni>>. Nu îşi doreşte să aleagă pe principiul <<cel mai mic rău>>”.

Timpul trece însă şi niciunul dintre planurile lui Mircea Bărbuceanu nu se realizează. Rectorul Ionel Didea şi-a văzut de treabă, refuzând să devină marioneta sindicatului. Păi ce-ai făcut, mă nene mă? Imediat Bărbuceanu a schimbat foaia:

Pe 21.05.2015: „(…) batjocurii de care <<beneficiem>> din partea domnului Didea şi subordonaţilor săi devotaţi şi foarte bine plătiţi pentru a face ce li se spune…; Doi jurişti, Didea şi Moraru…; …avem o conducere care se înghesuie doar la sute de milioane lunar, se dă în judecată singură pentru drepturile ce ni le refuză nouă şi foloseşte Universitatea doar pentru a-şi face imagine publică sau pentru a-şi rezolva diverse obligaţii către terţi…; …se va trece la boicotarea sesiunii de examene, aşa cum o cer din ce în ce mai mulţi colegi, nemulţumiţi că nu suntem băgaţi în seamă de FEUDALI”.

Pe 29.05.2015: „În ceea ce priveşte <<lămuririle>> pe care le tot căutaţi cu disperare în stânga şi în dreapta – ceea ce denotă doar o fugă a Dvs. de răspundere, devenită cronică în ultimul timp şi care ne dezamăgeşte profund…vă reamintesc, domnule Didea că sunteţi JURIST!; Eu şi colegii mei din conducerea Sindicatului credem că este cazul să încetaţi cu toate aceste tergiversări şi copilării (să vă reamintesc şi de batjocura şi sfidarea de a semna decizia de săptămâna trecută, probabil la indicaţia vreunuia dintre specialiştii cu care ne tot spuneţi că vă consultaţi!?), să vă îndreptaţi colona şi să faceţi ceea ce trebuie…; …motivaţia deciziei ce aţi semnat-o săptămâna trecută prin care foarte mulţi consideră că i-aţi batjocorit şi sfidat”.

Pe 11.06.2015: „(…) Să vă temeţi de acest lucru, domnule Didea!; …Şi nu uitaţi că Dumnezeu plăteşte, de obicei, când îţi este lumea mai dragă şi, mai ales, prin copii…; Decât să vă pierdeţi vremea cu alte păcăleli ca cele din actualul mesaj, mai bine aveţi bărbăţia şi responsabilitatea să ne scutiţi de toată umilinţa la care ne supuneţi din 2013…”.

Pe 25.06.2015: „(…) Ionel Didea a plecat de la conducerea Universităţii la fel de mişeleşte şi mincinos cum i-a fost mandatul; Acesta este omul… Ruşinos, foarte ruşinos! Se pare că a căutat toată viaţa numai funcţii călduţe, iar când a dat de responsabilităţi, a fugit ca un laş, lăsând nenorociri după el”.

Orice alt comentariu ar fi de prisos. Îi eşti de folos lui Mircea Bărbuceanu? Foarte bine, te ridică în slăvi de nu te mai recunoşti nici tu! Nu-l ajuţi sau, mai rău, i te împotriveşti? Te ia mama dracului!

Vom reveni cu textul primei sesizări trimise ministrului Educaţiei Naţionale, doamna Ecaterina Andronescu! Să ne citiţi cu atenţie, domnule rector Dumitru Chirleșean, fiindcă nici nu ştiţi ce pierdeţi!

D.M.D.

Lasa un raspuns