A XV-a ediţie a Simpozionului “Experimentul Piteşti”

0
736

A XV-a ediţie a Simpozionului “Experimentul Piteşti”

hossu-longin*Cristian SABĂU
În prefaţa la lucrarea lui Virgil Ierunca “Pitesti. Laboratoire concentrationnaire (1949-1952)”, istoricul francez François Furet, specialist în Revoluţia Franceză, a încondeiat Piteştiul ca fiind “insula ororii absolute”, aşa, ca să ne putem mândri şi noi, piteştenii, cu ceva…
“Experimentul” (după unii, sau “Fenomenul”, după alţii) Piteşti – acel complex de metode şi tehnici care depersonalizează şi dezumanizează individul ca persoană conştientă purtătoare a unor valori morale, a fost – din păcate – acea barbarie care a pus Piteştiul pe harta istoriei “torturii evoluate, rafinate” a secolului XX. Pentru ca acest fapt să nu treacă neobservat, an de an, prin grija şi eforturile (de toate felurile) profesorului universitar dr. Ilie Popa, preşedintele Fundaţiei CCOL targovisteulturale „MEMORIA”, la Piteşti este organizat simpozionul care are ca scop aducerea în conştiinţa colectivă a acelor “orori rafinate”, pentru ca ele să nu se mai repete…
Şi în acest an lucrările propuse şi acceptate de comitetul ştiinţific (poate cam îngăduitor cu unele lucrări) au prezentat în general aspecte inedite (mă rog, au mai fost şi unele – să le spunem – “reluări şi aprofundări”) legate de tema detenţiei şi a torţionarilor care au urmărit exterminarea fizică sau mutilarea fizică şi psihică a deţinuţilor politici trecuţi prin felurite tipuri de ”reeducări”. Au mai fost acceptate şi prezentate comunicări despre închisorile şi lagărele de muncă forţată folosite de autorităţile dictaturilor comuniste împotriva oponenţilor, dar şi lărgind sfera fenomenului torturii ca tehnică de anihilare şi reconstrucţie a personalităţii. Dar caracteristica de bază cerută de organizatori a fost “lucrări originale care să prezinte şi aspecte privitoare la toate formele de opresiune din timpul dictaturilor comuniste”. Dar cel mai bine oferă motivaţia simpozionului chiar orCOL grup participanti 1ganizatorul acestuia, prof. dr. ing. Ilie Popa.

Tortura ca sistem de “educare”

*Prof. dr. ing. Ilie POPA
După 23 august 1944, când România a trecut de partea Aliaţilor, sute de mii de militari sovietici au ocupat ţara, timp de 14 ani. La 6 martie 1945, Stalin, prin trimisul său special Vâşinski, i-a impus României un guvern comunist condus de Petru Groza, chiar dacă Partidul Comunist Român avea mai puţin de 1.000 de membri. Represiunea dictată de la Kremlin a început prin arestarea ofiţerilor din Armata Română care au luptat împotriva Uniunii Sovietice pentru eliberarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord, prCOL grup participanti 2ovincii ocupate de Armata Roşie în anul 1940.
La 30.12.1947, comuniştii au forţat abdicarea Regelui Mihai, ultimul obstacol anticomunist.
Pentru bolşevizarea României s-au introdus cenzura şi sistemul sovietic de învăţământ, limba rusă obligatorie, scoaterea religiei şi reducerea drastică a limbilor de circulaţie internaţională. Mii de consilieri sovietici hotărau în principalele instituţii şi întreprinderi, aplicând întocmai cele 45 de directive ale documentului secret K-AA/CC113, indicaţia NK/003/47, al NKVD.
Circa un milion de români care s-au opus paşnic bolşevizării României au fost arestaţi sau deportaţi, iar peste o sută de mii dintre ei au fost exterminaţi. Pe harta României au apărut peste 100 de înCOL deschidere primariechisori, lagăre de muncă şi domiciliu forţat.
În închisorile din România s-au aplicat cele mai barbare metode de tortură şi s-au comis cele mai oribile crime. Acestea au început pe 6 decembrie 1949 (Sf. Nicolae) la închisoarea din Piteşti, unde majoritatea covârşitoare a deţinuţilor politici erau studenţi şi elevi. Aşa-numita „Reeducare prin tortură”, cunoscută sub numele de „Experimentul sau Fenomenul Piteşti” (aplicat pentru prima dată de pedagogul sovietic Makarenko în Uniunea Sovietică pe deţinuţi de drept comun), a constat în recrutarea unor deţinuţi politici, ei înşişi în prealabil torturaţi, cărora li se promiteau eliberarea şi încadrarea cu grade în securitatea română în schimbul smulgerii de la ceilalţi deţinuţi politici a tuturor informaţiilor care nu fuseseră declarate în anchete. Pentru aceasta, ei aplicau metode oribile de tortură non-stop, greu de imaginat (apreciate de marele scriitor rus Soljeniţân ca “cea mai teribilă barbarie a lumii contemporane”), care adesea au condus la exterminarea fizică a multor deţinuţi. Toate acţiunile de tortură fizică şi psihică au fost iniţiate şi coordonate de generalul Alexandru Nicolski, adjunctul Securităţii Române şi spion sovietic. În acţiunea de respingere a comunismului – acest cancer care a afectat major peste o jumătate de secol fiinţa naţională a poporului român – rezistenţa personCOL curtea de argesalităţilor din toate păturile sociale a constituit unul dintre cele mai grele tributuri plătite de poporul român împotriva bolşevizării ţării.

***
Ca şi la precedentele ediţii, şi în acest an, la simpozionul „Experimentul Piteşti – 2015”, Emil Constantinescu, preşedintele României din perioada 1996-2000, a fost unul dintre invitaţii de onoare. Cu acest prilej, fostul preşedinte s-a adresat participanţilor la simpozion (la sediul Primăriei Piteşti), dar şi elevilor şi cadrelor didactice din Colegiul Naţional “Ion C. Brǎtianu”, colegiu al cărui elev a fost acum o jumătate de veac (şi ceva…).
În deschiderea simpozionului, în Sala Mare a Primăriei, Emil CONSTANTINESCU a susţinut o prelegere cu tema “Memoria suferinţei şi datoria neuitării” pe care a legat-o de necesitatea ridicării unor monumente care să amintească de jertfele ameninţate să fie uitate. Acum, când toţi sunt anticomunişti, când toate partidele sunt anticomuniste, au fost împănate cu foşti nomenclaturişti (“urmaşii foştilor comunişti sunt în partide de dreapta”, susţine Emil Constantinescu), a fost foarte greu să se apropie de finalizarea Monumentului “Aripi”, monument dedicat Rezistenţei opuse de anticomunişti, comunizării. Fostul preşedinte a subliniat dificultăţile pe care le întâmpină oricine îşi propune să realizeze un proiect de valoare (şi anvergură), “marii anticomunişti ai României preferând spectacolele în Parlament”. În ciuda tuturor derapajelor (“mai mult decât o criză politică, în România se manifestă o acută criză morală”) vizibile acum când, în epoca comunicării, mass-media românească prezintă cu lux de amănunte orice tâmpenie, dar alocă puţin spaţiu temelor importante, fostul preşedinte a arătat greutăţile prin care a trecut proiectul monumentului închinat celor care şi-au dat tinereţea, sănătatea şi/sau viaţa. Cu multă satisfacţie, Emil Constantinescu a anunţat că monumentul semnat de artistul Mihai Buculei – monument care are 28 de metri înălţime, cântăreşte 130 de tone, costă 9 milioane lei “plus TVA” şi care va fi amplasat în locul lui Lenin din Piaţa Presei Libere (oare chiar LIBERE?), fostă Piaţa Scânteii – va fi aşezat pe soclu în această toamnă, după ce va fi adus de la Ploieşti (cu ceva dificultăţi, fiind vorba despre un transport agabaritic) pentru a fi asamblat.
Tot în deschidere şi în acelaşi spaţiu al Sălii Mari a Primăriei, academicianul George PĂUN a chemat la acţiuni hotărâte şi fără amânare pentru reîntregirea României în lucrarea “Reîntregirea – ce mai aşteptăm!?”, prezentată şi în revista “Curtea de Argeş”, profesorul Ion IOVCEV, directorul Liceului “Lucian Blaga” din Tiraspol, a prezentat o comunicare cu privire la “Situaţia învăţământului cu predare în limba română din Transnistria”, iar realizatorul TV Lucia HOSSU-LONGIN a prezentat filmul „Torţionarii – Alexandru Vișinescu”.
Cu ocazia vizitei efectuate la fostul său liceu, fostul preşedinte Constantinescu a avut ocazia să vadă cât de întârziate sunt lucrările de recondiţionare a clădirii, una dintre clădirile care înseamnă ceva pentru arhitectura oraşului. Şi, cu aceeaşi ocazie, prin contacte diplomatice şi prin iniţiativa regizorului chişinăuan Roland Vieru, Colegiul „Brătianu” a primit în dar un tablou semnat de un mare pictor şi grafician român – Igor Vieru (din păcate, foarte puţin cunoscut), care în anii războiului a fost elev al Colegiului „Brǎtianu”. Ca de obicei, în încheierea primei părţi desfăşurate la Primărie a fost efectuată tradiţionala vizită de reculegere la Monumentul Memorial „Experimentul Piteşti – Reeducarea prin tortură” în memoria victimelor comunismului.
Din punct de vedere tehnic, comunicările au fost grupate în două secţiuni cu tematică distinctă: (1) “Experimentul Piteşti, mari torţionari şi mari centre de exterminare” şi (2) „Alte aspecte de represiune din perioada dictaturilor comuniste”.
SECŢIUNEA I, cu tema generală “Experimentul Piteşti, mari torţionari şi mari centre de exterminare”, i-a avut ca moderatori pe Victor GRECU (Universitatea Sibiu), Mariana ȚĂRANU (Universitatea Chişinău), Silviu MOLDOVAN (CNSAS Bucureşti), Mihai Neagu Basarab (Centrul Cultural Român, Freiburg), Vasile ȘOIMARU (Universitatea Chişinău), Lăcrămioara STOENESCU (Bucureşti), Anatol PETRENCU (Universitatea Chişinău), Petru GRIOR (Cernăuţi, Ucraina), Corneliu ZEANĂ (Universitatea de Medicină Bucureşti), Lucia HOSSU-LONGIN (TVR), Nicolae DRĂGUȘIN (Academia Civică Bucureşti) şi pe chairman-ul simpozionului, Ilie Popa (Universitatea din Piteşti).
Lucrările propuse pentru dezbateri în această secţiune au fost: Liviu TUDORAȘ – “Cicerone Ioniţoiu, o personalitate de legendă a anticomunismului românesc”, Ioan C. POPA – “Lista şi ancheta ca instrumente ale actului de represiune (Cazurile intelectualilor Anton Golopenţia şi Nicolae Moroşan)”, Marius VIȘOVAN – “Reeducarea de la Piteşti în opera lui Aurel Vișovan”, Anatol PETRENCU – „Experimentul Piteşti de reeducare prin toCOL borisrtură a început la Solovki”, Alexandru MIHALCEA, Marian MOISE – “Degradarea omului în şi prin Gulag”, Mihai NEAGU BASARAB – “Siberia, între condamnări ruseşti şi sclavagism sovietic”, MARIANA ȚĂRANU – “Represaliile staliniste în RSSM (în baza scrisorilor către Stalin)”, Delia Roxana CORNEA – “Contribuţii la cunoaşterea mişcării de rezistenţă anticomunistă din Dobrogea – lotul Pariza Hristu în Arhivele Securităţii”, Güner AKMOLLA, Sevinci MUTALÎP – “Destinul secretarului Consulatului Turciei la Constanţa anilor 1935-1952”, Dan OTTIGER DUMITRESCU – “Tentative de spălare a creierului practicate de ofiţeri francezi în războiul din Algeria (1954-1962)”, Vlad MITRIC-CIUPE – “O istorie ilustrată a penitenciarelor comuniste. Între trecut şi prezent”, Paula ROMANESCU – “Ne mai rămâne mereu ceva de spus…”, Silviu MOLDOVAN – „Un tip anume de întrecere socialistă: instrumentarea urii”, Radu PETRESCU-MUSCEL – “Inginerul muscelean Nicolae Vasilescu-Colorado, Americanul executat la Canal”, Victor GRECU – “Calvarul detenţiei lui Ioan C. Pena”, Elena POSTOLACHI – “Două sute de ani sub stăpânire rusească”, Diana VRABIE – “Destine româneşti în Gulag (cazul lui N. Baltag, fost deţinut politic în Karelia)”, Nicolae BALTAG – “Mărturiile unui fost deţinut politic”, Liviu TUDORAȘ – “Un episod din deportarea şvabilor bănăţeni în URSS”, Tănase BUJDUVEANU – “Documente referitoare la mişcarea de rezistenţă anticomunistă din Dobrogea. Grupul Ciolacu”, Constantin TOTIR – “Organizaţia anticomunistă Liga Naţional-Creştină numită şi Garda Albă”, Nicu CUCOLI, Constantin TOTIR – “Temniţele şi lagărele prin care am trecut, chinurile la care am fost supuşi”, Corneliu ZEANĂ – “Nedreptatea în formă continuată”, George CUȘA – “Eugen Ștefănescu – Însemnări dintr-un jurnal de pribegie”, Cornelia GHINEA, Stelian DIMA – “Un caz de revoltă anticomunistă în armata română, decembrie 1956”, Mircea DUZINEANU – “Consideraţii ştiinţifice privind tortura în regimul comunist” şi “Scurtă cronologie a terorii şi criminalităţii regimurilor totalitare comuniste”, Nicolae DRĂGUȘIN – “Monahismul şi puterea comunistă în anii ’50”, Alexandru ȘIPERCO – “O relatare a lui Alexandru Nicolschi din anul 1982”, Dan OTTIGER DUMITRESCU – “60 de ani de la Atacul Legaţiei RPR din Berna (14-16 februarie 1955)”, Anastasia DUMITRU – “Golgota românească: homo christianus vs. homo sovieticus”, Măriuca FRUNZĂ – “Cum se zbate Basarabia în ghearele vulturului cu două capete”, Tadeu NAGACEVSCHI – “Deportările stalinist-comuniste – generatoare ale coloanei a cincea în Republica Moldova”, Ilie POPESCU – “Aripa protectoare a mamelor – sacrificiul lor în gulagurile regimului totalitar sovietic”, Raisa RADU – “Deportaţi fără vină”, Ionel-Claudiu DUMITRESCU – “Sacrificarea României pentru ideea de revoluţie mondială (1944-1945)”, Adrian-Claudiu STOICA – “Canalul Dunăre-Marea Neagră şi munca forţată (1949-1955)”, Vasilica MITREA – “Persecuţiile şi torturile la care a fost supus preotul Traian Moşic în temniţele comuniste”.
SECŢIUNEA a II-a, „Alte aspecte de represiune din perioada dictaturilor comuniste”, avându-i ca moderatori pe Ilie POPESCU (Universitatea Cernăuţi, Ucraina), Raisa RADU (ASE Bucureşti), Diana VRABIE (Universitatea Bălţi, Republica Moldova), Güner AKMOLLA (EMEL, Constanţa), Vasile BÂCU (Societatea „M. Eminescu”, Cernăuţi, Ucraina), a oferit posibilitatea prezentării mai in extenso sau mai în rezumat a unor lucrări cu grade de aprofundare diferite, dintre care menţionez: Ionel-Claudiu DUMITRESCU – “Un fals istoriografic postdecembrist. Combaterea Planului Valev”, Bianca-Georgiana ANDREI, Ionel-Claudiu DUMITRESCU – “Noi aspecte ale comunismului în lumea contemporană”, Ama TOPOLICIANU – “Tineretul european contemporan şi permanentizarea memoriilor claustrale anticomuniste”, Ana-Maria VIZANTI – “Un destin ieşit din comun”, Daniel FOCŞA – “Arestarea, procesul şi detenţia comandorului Dan Vizanty (1961-1963)”, Raisa RADU – “Ion Valjan, personalitate marcantă a culturii, victimă a închisorilor comuniste”, Liliana VASILIEV – “Gulagul Românilor basarabeni: povara deportărilor”, Mihai NEAGU – „Siberia lui Victor Clonaru”, Ileana MATEESCU, Marcel MATEESCU – “Ulrich Ernest, unul dintre supravieţuitorii nemţi deportaţi în 1945 în Siberia”, Vlad MITRIC-CIUPE – “Jean Schafhutl – povestea unui arhitect român deportat în URSS”, Horaţiu MĂNDĂȘESCU – „Confesiunile unui ofiţer de miliţie din perioada ceauşistă. Partea a II-a“, Victor DOGARU – “Lupta împotriva religiei prin aşa-numitul ateism ştiinţific în regimul comunist”, Ileana TOCAN-GRIGORE, Viorel TOCAN-GRIGORE – “Mărturii despre neînvinşi. Partea a II-a”, Ţvetco MIHAILOV – “Un posibil memorial (1)”, Andreea Bianca POPESCU – „Osândiţii din Mlaştina Disperării”, Lăcrămioara STOENESCU – “Soldaţi la roabă şi lopată (armata la muncă forţată)” şi “Născut în Bărăgan – doctorul cardiolog Jenică Roatesi”, Stelian GOMBOȘ – “Câteva referinţe, gânduri şi impresii despre mişcarea spirituală şi duhovnicească Rugul Aprins de la Mânăstirea Antim din Bucureşti, din perioada postbelică”, Eleodorus ENĂCHESCU – “Euharistie şi martiriu în societatea actuală”, Ioan BARBU – două romane în pregătire: “Puiul de vultur” şi “Născuţi în pulberea durerii”, Dorela ALISTAR – configurarea unui scenariu teatral radiofonic pentru invocarea memoriei grupului de represaţi politic Cristea P Ioan, Alexandru Răzvan GRIGORE – “Relaţiile dintre dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu şi milionarul petrolist din exil Iosif Constantin Drăgan”.
Remarcând că o serie de lucrări au fost prezentate în sesiuni comune ale celor două secţii, am constatat că au fost câteva comunicări care au avut ca obiect de investigaţie figuri de seamă ale aviaţiei române care şi-au valorificat calităţile profesionale şi umane în timpul şi după Al Doilea Război Mondial: Vasile TUDOR – “O escadrilă de legătură la Cotul Donului”, Claudia VOICULESCU – “Comandor aviator, inginer Sorin Tulea povestind întâmplări tragicomice din bolgiile Aiudului”, Daniel FOCŞA – “Pilotul Ioan Di Cesare, as al aviaţiei regale, în anii dictaturii proletariatului. Informaţii inedCOL baltag-diana-marianaite păstrate în dosarele de Securitate”.
Nicolae VIDENIE a prezentat un foarte interesant şi inedit aspect al istoriei (până acum necunoscut) – “Finanţarea anticomuniştilor din exil de către guvernul de la Bucureşti între anii 1946-1965”. Din comunicarea semnată de Adriana PANȚURESCU şi Paul DIDIȚĂ am înţeles că ”Experimentul Piteşti” a fost discutat cu elevii în Colegiul Naţional „I.C. Brătianu” din Piteşti (semn că pe ici, pe colo li se mai vorbeşte tinerilor despre cele petrecute în oraşul lor în urmă cu mai bine de 60 de ani).
În cadrul secţiunii “Lansări de carte” au fost lansate lucrările: Vasile ȘOIMARU – „Dezmembrarea României. Anexarea de către URSS a Basarabiei, nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa – 1940” (studiu şi culegere de documente), A. PETRENCU, V. ȘOIMARU ş.a. – “Istoria Basarabiei”, Al. Mihalcea, M. Moise, G. Akmolla, A. Dumitru – „Memoria surghiunului tătar din 1944” – vol. antologie.
Duminică, 27 septembrie, pe o vreme ploioasă, prima zi de toamnă autentică, participanţii la simpozion au avut parte de o fructuoasă excursie de documentare tematică la Curtea Domnească Târgovişte şi Mânăstirea Dealu.
În finalul lucrărilor, conferinţa de presă s-a desfăşurat cu puţină presă prezentă, dar şi cu citirea, analizarea şi adoptarea REZOLUŢIEI celui de-al XV-lea Simpozion anual “Experimentul Piteşti – Reeducarea prin tortură”. Rezoluţia conţine doleanţe şi propuneri pe care participanţii la simpozion le doresc puse în practică cât mai repede cu putinţă şi pentru care solicită concursul autorităţilor. Se atrage în mod deosebit atenţia asupra marii tâmpenii care este LEGEA 217/2015 pe care mulţi o socotesc “antiromânească şi imorală” şi, în cazul în care această lege va trece în Parlament, realizatoarea Lucia Hossu-Longin de la TVR a declarat că va intra în greva foamei! Să sperăm că nu va fi nevoie… Şi să sperăm că următoarea ediţie va fi la fel de interesantă din punct de vedere al subiectelor comunicărilor.

Lasa un raspuns